Avocaţi: Noul Cod al muncii, neatractiv pentru investitori, numărul contractelor de muncă a scăzut

Clubul de Drept Social „Costel Gîlcă” a făcut un bilanţ al primului an de aplicare a noului Cod al Muncii, arătând că, deşi statisticile indică o creştere cu aproximativ 100.000 a numărului de contracte individuale de muncă, în realitate această creştere nu a fost constantă şi nu a însemnat şi o creştere a locurilor de muncă.

Avocatul specializat în dreptul muncii, Răzvan Vasiliu, a amintit că, la începutul anului 2012, ministrul Muncii de la acea vreme, Sulfina Barbu, a prezentat un document intitulat „Reformele Ministerului Muncii, priorităţi 2020”, din care rezulta că, în urma controalelor efectuate de Inspecţia Muncii, au fost depistate, de-a lungul anului trecut, aproximativ 30.000 de persoane fără forme legale de muncă.

„Aşadar, din cele 100.000 de locuri de muncă, 30.000 sunt cele depistate de Inspecţia Muncii în controalele efectuate. Cum modificarea Codului muncii a adus în zona infracţionalităţi primirea fără forme legale a unui număr de cinci persoane, este de la sine înţeles că o mare parte a angajatorilor care utilizau muncă la negru, pentru evitarea condamnărilor penale, au preferat să încheie contracte individuale de muncă. Este de presupus că marea majoritate a celor 70.000 de locuri de muncă au apărut ca urmare a scoaterii locurilor de muncă de la negru. Dacă ţinem cont că se preconizează că mai există un număr de 2,3 milioane locuri de muncă la negru, rezultă că numărul de 70.000 nu este deloc mare”, a precizat avocatul.

Pe de altă parte, cifrele oficiale indică o scădere a numărului de contracte, în mai 2012 faţă de mai 2011. Creşterea numărului de contracte de muncă s-a simţit imediat după intrarea în vigoare a modificărilor, ulterior trendul fiind descendent.

Astfel, dacă în 31 mai 2011, erau înregistrate 6.372.942 de contracte de muncă active, în 31 mai anul curent mai erau active 5.516.791 de contracte.

În ce priveşte numărul de angajaţi, la sfârşitul lunii mai erau înregistraţi 5.069.931, mai puţini faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când erau activi 5.328.302 de salariaţi.

Reprezentanţii Inspecţiei Muncii susţin că ar putea fi o neconcordanţă între date, având în vedere că, din 1 august 2011, funcţionează o nouă aplicaţie ce a preluat doar contracte active din vechea aplicaţie, în care este posibil să fi fost incluse contracte ce au fost închise, dar nu fuseseră raportate.

Pe de altă parte, creşterea ar fi putut fi determinată de contracte pe perioadă determinată care s-au încheiat între timp.

Inspecţia Muncii a precizat că verificările pentru identificarea muncii nedeclarate se menţin la aceeaşi intensitate şi aceeaşi frecvenţă ca anul trecut.

În acest context, specialiştii în dreptul muncii arată că, din această perspectivă, modificările Codului muncii nu au creat noi locuri de muncă, ci doar au scos din zona muncii la negru o parte infimă a locurilor de muncă, fiind „inutile”.

Pe de altă parte, lectorul universitar Gabriel Uluitu atrage atenţia că imaginea pe care o avem despre piaţa muncii este „uşor deformată” în ce priveşte numărul de persoane ocupate, precizând că aceasta nu este formată numai din salariaţi, ci şi din funcţionari publici, convenţii civile şi alte tipuri de contracte, pentru care se plătesc taxe şi impozite.

Răzvan Vasiliu a mai arătat că anul trecut au fost operate, pe lângă schimbările de ordin tehnic, trei modificări majore, care vizau flexibilizarea relaţiilor de muncă, introducerea criteriilor de performanţă şi modalitatea de evaluare a angajaţilor, dar şi o incriminare drastică a muncii la negru.

„Referitor la flexibilizarea locurilor de muncă, legiuitorul a vrut să schimbe modalitatea de angajare, pentru un acces mai facil, însă, practic, angajarea s-a îngreunat. Înainte de modificarea Codului muncii, se făcea angajarea şi apoi se aducea certificatul medical care să ateste că este apt în muncă, acum angajarea nu mai este posibilă fără prezentarea în prealabil a certificatului medical, pentru că angajatorul poate răspunde penal”, a subliniat Vasiliu.

Avocatul a făcut referire şi la concediere, arătând că aceasta este „extrem de formalistă”, fiind prevăzute anumite elemente în absenţa cărora intervine anularea procedurii de concediere.

Referitor la introducerea criteriilor de performanţă şi modalitatea de evaluare a angajaţilor, avocatul specializat în dreptul muncii a arătat că această modificare a născut discuţii aprinse deoarece greul a căzut pe societăţile mici şi mijlocii.

„Aceste criterii erau folosite în marile companii pentru acordarea de bonusuri, dar pentru companiile mici a fost o piatră de încercare. S-a observat că nu toţi angajaţii, din toate domeniile, puteau fi evaluaţi, de pildă jurnaliştii şi medicii”, a mai spus Răzvan Vasiliu.

În ce priveşte cea de-a treia modificare majoră, incriminarea muncii la negru, specialiştii în dreptul muncii au arătat că, imediat după intrarea în vigoare, mulţi angajatori au preferat să încheie contracte de muncă cel puţin formal, transferând munca la negru în muncă la gri, prin încheierea de contracte parţiale.

Specialiştii în dreptul muncii au mai atras atenţia că în noua formă, Codul muncii avantajează angajatorii, deşi acest document ar trebui să fie simplu, clar şi cu reguli aplicabile salariaţilor şi angajatorilor în egală măsură.

„Ar trebui să nu mai vorbim de Cod pentru angatori sau pentru angajaţi, pentru că, în felul acesta, va fi supus modificărilor în mod constant”, a mai spus Vasiliu.

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a anunţat că intenţionează să modifice actuala formă a Codului muncii, care, în opinia sa, nu protejează angajatul.

„Fiecare persoană trebuie să aibă drept la grevă şi protecţie. Nu trebuie să trecem nici la cealaltă extremă, că angajaţii nu pot fi concediaţi. Trebuie să găsim soluţii pentru ambele părţi”, a spus ministrul Muncii.

Noile prevederi ale Codului muncii, care au majorat perioada de preaviz, au introdus agentul de muncă temporară şi au înăsprit sancţiunile pentru munca la negru, angajatorii riscând să ajungă la închisoare dacă folosesc mai mult de cinci persoane fără forme legale, au intrat în vigoare în 1 mai 2011, după ce Guvernul şi-a angajat, în 8 martie 2011, răspunderea în Parlament.