Plenul Senatului a adoptat, luni, în calitate de for decizional, cu 83 de voturi „pentru”, 37 „împotrivă” şi trei abţineri, proiectul legislativ privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.
Sesizarea de neconstituţionalitate transmisă de Avocatul Poporului se referă la dispoziţiile art. 206, art. 228 alin. (5), (6) şi (7), art. 234 alin. (2) şi art. 271 din Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Potrivit sursei citate, dispoziţiile art. 206 si art. 234 alin. (2) din Leea privind statutul judecătorilor şi procurorilor contravin mai multor prevederi constituţionale.
Textele de lege criticate de Avocatul Poporului se referă la art. 206 din forma adoptată: „Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale şi internaţionale, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor profesionale şi pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricărei persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, putând face parte din organele de conducere ale acestora”.
În acelaşi timp, arată Avocatul Poporului, art. 234 alin. (2) din lege stabileşte că „judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale şi pot avea calitatea de expert în proiecte cu finanţare externă în domeniul justiţiei”.
Din examinarea dispoziţiilor legale prezentate, emitentul sesizării constată că, în virtutea dreptului de asociere, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate asimilat judecătorilor şi procurorilor se pot organiza sau pot adera la organizaţii profesionale locale, naţionale şi internaţionale, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor profesionale şi pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice.
Pe lângă aceste forme de manifestare a dreptului de asociere, Avocatul Poporului spune că legea preconizează o extindere a ariei funcţiilor ce pot fi ocupate de judecători şi procurori, care excedează activităţii de înfăptuire a justiţiei.
„Soluţiile legislative criticate permit acestora să fie membri în organele de conducere ale oricărei persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, precum şi de a avea calitatea de expert în proiecte cu finanţare externă în domeniul justiţiei. Mai mult, prin lipsa de claritate a textelor legale, nu rezultă dacă îndeplinirea acestor funcţii este de natură patrimonială, astfel că acestea tind să contureze cadrul legal pentru obţinerea de venituri, altele decât cele din activitatea de înfăptuire a justiţiei, din exercitarea unor funcţii în organele de conducere ale oricărei persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial sau din calitatea de expert în proiecte cu finanţare externă în domeniul justiţiei”, se arată în sesizare.
În aceste condiţii, Avocatul Poporului apreciază că că textele art. 206 şi art. 234 alin. (2) vin în contradicţie cu regimul strict al incompatibilităţilor judecătorilor şi procurorilor, prevăzut de Constituţie şi consacrat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
În sesizare se mai precizează că, prin extinderea sferei activităţilor desfăşurate de magistraţi în afara actului de întăptuire a justiţiei şi/sau de apărare a intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, se încalcă în mod direct, pe de o parte, principiul independenţei judecătorului şi dispoziţiile referitoare la rolul şi incompatibilităţile judecătorului, iar, pe de altă parte, dispoziţiile constituţionale referitoare la rolul şi incompatibilităţile care însoţesc statutul procurorului.
În legătură cu prevederile art. 228 alin. (5), alin. (6) şi alin. (7) din Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Avocatul Poporului menţionează că aceste aduc atingere „substanţei” dreptului de acces liber la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie, întrucât exclud de la controlul judecătoresc actele care conţin rezultatul verificărilor realizate de Consiliul Suprem de Apărare al Ţării cu privire la veridicitatea declaraţiilor din care să rezulte că persoanele prevăzute la art. (1) din acelaşi articol nu a fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informaţii.
Cu privire la dispoziţiile art. 271 din Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Avocatul Poporului afirmă în sesizare că ele contravin prevederilor constituţionale, motivat de lipsa de reglementare a răspunderii judecătorilor şi procurorilor pentru nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Faţă de considerentele indicate, Avocatul Poporului apreciază că argumentele invocate susţin neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 206, art. 228 alin. (5), (6) şi (7), art. 234 alin. (2) şi art. 271 din Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi solicită Curţii Constituţionale pronunţarea unei decizii de admitere a sesizării de neconstituţionalitate astfel cum a fost invocată.