Avram (CLDR): România nu are, deocamdată, o listă clară de priorităţi şi proiecte în Regiunea Dunării; este nevoie de o abordare integrată

„De principiu, pentru Regiunea Dunării, mai ales în baza proiectelor soft deja realizate sau în curs de derulare, în cadrul Danube Transnational Programme, revitalizarea regională prin proiecte transnaţionale a început să prindă contur, iar deţinătorii de interese să cunoască mai bine, în mod reciproc, propriile posibilităţi şi oportunităţile de finanţare ce se deschid treptat. În cazul Bazinului Mării Negre, în special datorită complicării situaţiei geo-politice din proximitatea noastră, auspiciile nu mai par aşa de favorabile. O serie de interese controversate sau chiar contradictorii ale marilor puteri vizează în mod predilect zona Mării Negre, dar această configurare a devenit, mai degrabă, un factor de timorare sau de blocaj în demararea multor proiecte coerente pentru domeniul energetic, transport, turism etc. Cu toate acestea, DG MARE – Comisia Europeană a stabilit clar orientările dezvoltării care depind mai ales de autodeterminarea decidenţilor şi de aplicarea în practică a unei ‘abordări mult mai integrative’ pentru toate strategiile şi proiectele majore avute în vedere pentru următorii ani”, a spus Avram.

În viziunea specialistului, la nivel concret, în România, „ar merita să renunţăm rapid la orice abordări fragmentariste, sectariste, limitative, fără suportul legislativ şi procedural agreat din timp de toate părţile”.

„Altfel spus, până acum s-a vorbit mult, s-au pus anumite pietre de temelie, însă nu avem încă o ordine clară de priorităţi şi proiecte, nu dispunem de Strategia Transportului Naval pe Dunăre, nu am pregătit cadrul legislativ îmbunătăţit pentru o dezvoltare integrată, nu am activat stimulentele economice obligatorii pentru repoziţionarea Portului Constanţa ca reper real de relansare a întregului eco-sistem social-economic pentru întreg bazinul inferior al Dunării, împreună cu Litoralul şi Delta Dunării. Proliferează încă teorii conspiraţioniste sau scenarii antagoniste de dezvoltare privind marele port dobrogean, însă în realitate reticenţa sau respingerile partenerilor externi de bună credinţă, precum Olanda, Norvegia şi alţii, nu provin din obscure rivalităţi economice, ci mai degrabă din neîncrederea în capacitatea de transpunere corectă, energică şi coerentă a operatorilor români de a se subsuma modelului UE şi racordării la tendinţele globale deschise (…)”, a explicat preşedintele executiv al Asociaţiei CLDR.

Pe fondul acestor probleme şi priorităţi, România va găzdui pe data de 31 mai, la Bucureşti, şi pe 1 iunie, la Constanţa, conferinţa cu tema ‘Stimularea cooperării transnaţionale prin Hub-ul Macro-Regional Dunăre-Marea Neagră’, cu ocazia Zilei Maritime Europene.

La eveniment vor fi prezenţi reprezentanţi din partea Comisiei Europene, Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului României, Ministerului Afacerilor Externe, în calitate de Coordonator Naţional al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), comunităţii de inovare la nivel macro-regional şi, nu în ultimul rând, oficiali din zonele Constanţei şi Dobrogei.

„Am conceput agenda ca aceea a unui High Level Stakeholders Event, ceea ce înseamnă preponderent mult networking cu factorii de decizie, matchmaking pentru formarea consorţiilor de parteneri şi propunerea de noi proiecte, mai ales prin parteneriate public-private şi şansa de a influenţa prin lobby instituţional chiar Planul de Acţiune şi Măsuri ce se va definitiva, ca şi concept draft, la finele reuniunii (…) Ne propunem să imprimăm un nou elan formulării strategiei menţionate anterior, să evidenţiem mai clar care sunt punctele slabe care au interpus anterior bariere şi blocaje birocratice inutile şi să punem bazele unui veritabil ‘leadership colaborativ’ la care să angrenăm sprijinul Hub-ului Macro-Regional Dunăre-Marea Neagră, fondat recent la Constanţa cu sprijinul Cluj IT Cluster. Nu în ultimul rând, vom oferi posibilitatea prezentării unor proiecte de succes şi împărtăşirii învăţămintelor extrase din partea unor experţi europeni şi a unor practicieni de marcă prin expoziţia organizată în paralel şi prin prezentările bunelor practici din cadrul celor două Ateliere de Lucru tematice. La final, vom acorda, în mod tradiţional, Trofeele şi Diplomele de Excelenţă ‘Inovare socială şi economică în Bazinul Mării Negre – Regiunea Dunării'”, a menţionat Sever Avram.

În ceea ce priveşte Hub-ul Macro-Regional Dunăre-Marea Neagră, comisarul regional dunărean a subliniat faptul că acest instrument a declanşat o serie de iniţiative şi acţiuni concrete, a sprijinit formarea unor consorţii şi a început să depună proiecte de tip transnaţional pe diverse linii deschise sau în curs de a fi deschise. În plus, a fost demarată, recent, o caravană de sesiuni de informare şi training, împreună cu unele agenţii de dezvoltare regională şi alţi parteneri zonali, pentru a veni în sprijinul consiliilor regionale de inovare care sunt implicate, împreună cu Comisia Europeană, în revizuirea strategiilor de specializare regională inteligentă (SMART) ce tocmai a început.

Proiectul beneficiază de sprijinul cadrelor universitare din centre mari, precum Cluj, Constanţa, Craiova, Timişoara şi Bucureşti, şi care vin astfel în întâmpinarea nevoilor de perfecţionare pentru antreprenori ce îşi propun să activeze în acest domeniu strategic la nivel naţional şi european, prin intermediul Reţelei Naţionale a Ofiţerilor Dunăreni, coordonată de Catedra Internaţională Onorifică ‘Jean Bart’ (CIO-SUERD).

În perioada 1-2 februarie 2019, la Constanţa, a avut loc reuniunea de fondare a Hub-ului Macro-Regional Dunăre-Marea Neagră, o iniţiativă a Asociaţiei CLDR împreună cu Cluj IT Cluster, care coordonează în prezent un grup de circa 30 de clustere din zona Balcanică, a Bazinului Mării Negre şi a Regiunii Baltice. Misiunea Hub-ului constă, în principal, în generarea unei contribuţii importante la inovarea macroregiunii prin cooperare teritorială şi dezvoltarea unor proiecte transnaţionale potrivit specializărilor regionale inteligente şi subsumate SUERD şi celorlalte documente strategice conexe.

Totodată, la ora actuală, peste 650 de promotori, facilitatori, experţi şi specialişti în proiecte şi afaceri dunărene formează Reţeaua Europeană a Ofiţerilor Dunăreni, un proiect lansat ca alternativă la faptul că România este singura ţară din Regiunea Dunării care nu are, în prezent, nicio unitate de învăţământ superior, centru sau departament care să aibă drept obiect de formare studiile macro-regionale dunărene.

Datele Asociaţiei CLDR arată că, în macroregiunea Dunării, există deja instituţii de învăţămînt superior specializate în studii dunărene, precum: Universitatea Dunăreană din Krems (Austria), Academia Europeană Dunăreană din Ulm (Germania) – care are parteneriate cu Universitatea din Novisad (Serbia) şi Universitatea din Ruse, Bulgaria.

Reţeaua Naţională a Ofiţerilor Dunăreni a fost creată prin colaborarea dintre Catedra Internaţională Onorifică „Jean Bart” (CIO-SUERD), fondată de Eurolink – Casa Europei, în parteneriat cu Academia Română (2012) şi Asociaţia CLDR. În prezent, comisarul şef al Regiunii Dunării este Peter Langer.

Asociaţia ‘Comunităţile Locale Riverane Dunării’ (CLDR) este membră a Consiliului Oraşelor şi Regiunilor Dunării (CoDCR Viena).