TAP, care pleacă din Turcia și ajunge în Albania și, ulterior, în Italia, a transportat gazul azer prin punctul de interconectare Kipoi, la granița greco-turcă, unde conducta TAP se conectează la cea trans-anatoliană (TANAP, din Azerbaijan la granița vestică a Turciei ), a spus TAP într-un comunicat de presă.
„Pe lângă faptul că asigurară securitatea și diversificarea surselor de energie pe mai multe piețe, volumele de gaze livrate prin intermediul TAP susțin tranziția energetică, în special în sud-estul Europei. În plus, pe termen lung TAP va permite și accesul altor surse de energie, cum ar fi hidrogenul, cee ace conduce la reducerea emisiilor, în conformitate cu obiectivele de tranziție energetică ale Uniunii Europene „, a declarat Luca Schieppati, director de operațiuni al TAP, în comunicat.
TAP are capacitatea de a transporta aproximativ 10 miliarde de metri cubi de gaz pe an pe piețele europene, din câmpurile din Azerbaijan. Este proiectat cu potențialul de a-și dubla capacitatea. În acest sens, consorțiul care implementează proiectul TAP la începutul acestui an a lansat o faza obligatorie a testului de piață pentru extinderea capacității conductei.
Conectându-se cu TANAP la granița Greciei cu Turcia, TAP străbat în nordul Greciei, Albania și Marea Adriatică, înainte de a ajunge pe coasta Italiei. TAP, care transportă gaze naturale din câmpul Shah Deniz din sectorul azder al Mării Caspice către piețele din Europa, face parte din Coridorul Sudic al gazelor. Acționarii TAP sunt BP, SOCAR, societatea de stat din Azerbaidjan, cu 20% fiecare, Fluxys din Belgia cu 19%, Enagas din Spania cu 16% și Axpo din Elveția cu 5%.
Gazul azer nu ajunge în România direct, încă. De ce
Resursele de gaze azere nu pot ajunge însă în România, nici pentru consumul nostru și nici să tranziteze sistemul nostru de transport pentru a ajunge pe alte piețe. Asta pentru că nu este gata interconectorul dintre Bulgaria și Grecia (IGB), Stara Zagora-Komotini, care să lege sistemele de transport dintre cele două țări urmând ca, apoi, gazul să ajungă în România via gazoductul Ruse-Giurgiu, construit de mult. Deși este proiect finanțat de Comisia Europeană, IGB nu este gata, iar directorul Transgaz, Ion Sterian, și-a arătat în repetate rânduri iritarea din această cauză.
“Îmi pare rău că nici astăzi bulgarii și grecii nu sunt gata. 180 de kilometri de conductă. De 13 ani. Trecut pe PCI (lista proiectelor de interes comun aprobată de Comisia Europeană n.red.), finațat de Comisia Europeană, interconectorul dintre Bukgaria și Grecia, Stara Zagora-Komotini, nu l-au finalizat nici acum. Ca să putem să preluăm gaze în primul rând pentru tranzit, în majoritate, și apoi să acoperim declinul de producție în România, care este în creștere”, a spus Sterian, în iunie.
Data estimată pentru finalizarea conductei de 180 km și 220 de milioane de euro este finalul acestui an.