Acţiunile companiei „Bursa de Valori Bucureşti S.A.” (BVB) au închis sesiunea de tranzacţionare de ieri cu o creştere de aproape 3%.
Creşterea a avut loc în perspectiva intrării în vigoare, începând de azi, a ordonanţei Guvernului care prevede, printre altele, creşterea pragului maxim de deţinere de titluri BVB, de la 5% la 20%.
Există mulţi investitori interesaţi să-şi mărească pachetele de acţiuni BVB şi să profite de dezvoltarea acesteia. Unii dintre ei vor dori chiar să decidă soarta Bursei.
Cei mai mari acţionari ai BVB S.A. sunt societăţile de investiţii financiare (SIF), fondurile de investiţii Franklin Templeton şi cele administrate de entităţi ale Erste Bank şi BCR, Fondul de pensii ING. Mulţi dintre aceşi acţionari sau grupuri concertate au aproape 5% din acţiunile BVB.
Cel mai nou acţionar cu o deţinere de aproape 5% este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care a cumpărat un pachet de acţiuni BVB abia la 19 de ani de la înfiinţarea acesteia. Plasamentele BERD sunt dovezi indirecte ale sprijinul instituţiei pan-europene pentru dezvoltarea anumitor sectoare ale unei economii. Ce-i drept, însă, debutul pieţei de capital organizate în România a fost confuz. Au fost înfiinţate două societăţi bursiere, dintre care una, Rasdaq, a fost proiectată special pentru concentrarea acţiunilor distribuite populaţiei în procesul de privatizare în masă.
Brokerii cred că interesele legate de bursă vor duce la creşteri prea mari ale cotaţiei acţiunii BVB. Bursa distribuie dividende generoase în raport cu profiturile pe care le înregistrează. În plus, acţiunea BVB este atractivă, având în vedere continuarea marilor listări de stat şi programul de dezvoltare a pieţei, care ar trebui să o promozete în categoria celor emergente. Creşterea acţiunii BVB nu va fi atât de amplă pe cât toate cele de mai sus o sugerează.
„Cotaţiile acţiunii BVB nu vor înregistra creşteri mari pe termen scurt, decât conjunctural. Eventual în perspectiva adunării generale „de bilanţ” a acţionarilor, din primăvară, ar putea avea loc consolidări de pachete deja existente şi apariţia unui nou acţionar important”, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Marcel Murgoci, directorul de operaţiuni al casei de brokeraj Estinvest.
Unul sau mai mulţi dintre acţionarii citaţi şi măcar una dintre SIF-urile care au pachete mari, „probabil SIF Moldova (SIF2), a cărei conducere este singura care a avut comentarii asupra programului de dezvoltare a Bursei, ar putea fi interesaţi să-şi impună un reprezentant în consiliul de administraţie al BVB. Astfel va încerca să-şi atingă interesele”, a adăugat brokerul de la Estinvest.
Pe de altă parte, un grup încă important de acţionari este constituit de multe din societăţile de brokeraj care au fost împropietărite cu acţiuni BVB, la transformarea acesteia în S.A.. Unele dintre acestea acţionează solidar şi deseori în dezacord cu acţionarii mari ai Bursei.
De un an, BVB S.A. este angajată în realizarea unui program de dezvoltare a pieţei pe care o administrează. Direcţiile strategice ale programului au fost stabilite de un grup de lucru format din mai multe personalităţi ale pieţelor şi autorităţilor financiare româneşti. Programul are la bază documentul, „OPT BARIERE sistemice privind crearea unei piețe de capital moderne în România”, emis de grupul de lucru amintit.