Deputaţii votează azi legea conversiei. Băncile plătesc amenzi dacă refuză, iar consumatorii pot converti orice tip de credit

În forma în care a fost modificat proiectul, de prevederile acestei legi beneficiază persoanele fizice care au calitatea de consumator. A fost eliminat, cu unanimitate de voturi, alineatul care spunea că de această lege beneficiază consumatorul ale cărui credite are valoare cumulată de maximum 250.000 de franci elveţieni la momentul semnării contractului de credit sau că trebuie să aibă un grad de îndatorare mai mare de 50% din venituri. Comisia interministerială înființată cu ceva timp în urmă tocmai pentru a identifica soluții pentru cazurile cu adevărat sociale nu a fost luată în calcul. Prin eliminarea celor două praguri, noua formă a legii amestecă astfel creditele ipotecare cu cele de consum. Se poate practic converti în lei, la cursul din momentul acordării creditului, orice tip de credit, indiferent de destinaţia sa.

Mai mult încă, ieri a fost adoptată versiunea legii care prevede că „băncile pot reveni asupra contractului pentru a face conversia”. Mai exact, băncile care au procedat la conversie înainte de aprobarea acestei legi pot să revină asupra contractului şi să realizeze conversia în condiţiile acestei legi, la cererea consumatorilor. Este vorba despre conversiile efectuate după dată de 15 ianuarie 2015. Adică, atât Banca Transilvania (15.000 de contracte), cât și OTP, care au realizat până în present conversia tuturor creditelor acordate în franci elvețieni, o vor lua acum de la capăt, în cazul în care consumatorul va dori o „nouă” conversie. 

La propunerea deputatului PSD Ana Birchall s-a votat, tot în unanimitate, ca această conversie să se facă numai prin act adiţional, eliminându-se posibilitatea să se realizeze şi prin hotărâre judecătorească. Astfel, conversia creditelor în franci elveţieni va avea loc prin act adiţional, la cursul de schimb la data încheierii contractului. Banca nu are dreptul să se îndrepte în instanță împotriva clientului care solicită conversia creditului. În plus, refuzul realizării de către bancă a conversiei la cursul istoric se pedepsește cu amendă contravențională cuprinsă între 20.000 și 100.000 de lei per caz.

Acest proiect de lege a fost trimis luni în plenul parlamentului de către Comisia juridică pentru votul final. Dacă astăzi această formă de lege va îndeplini cvorumul voturilor va mai sta 5 zile în Camera Deputaților, timp în care un grup de 50 de parlamentari, Înalta Curte de Justiție sau Avocatul Poporului vor avea posibilitatea să conteste legalitatea acesteia.

După aceea în maximum 20 de zile ajunge la promulgare la președintele României și în alte 2-3 zile va fi publicată în Monitorul Oficial, dacă președintele nu consideră că această lege încalcă principiile statului de drept și Constituția. În 60 de zile de la publicare, legea intră în vigoare, iar consumatorii pot depune la bancă cererile de reconversie a creditelor. Banca are la dispoziție 30 de zile să refacă scadențarul clientului pe baza cursului istoric din momentul acordării creditului.

BNR susține că aplicarea măsurilor propuse ar genera „efectul de hazard moral, întrucât este generată o diferenţă majoră între clienţii care s-au împrumutat în lei în condiţiile pieţei şi cei care s-au împrumutat în valută şi care au beneficiat de rate în valută net inferioare în anii anteriori”. Conform informațiilor BNR, 65% dintre persoanele fizice care au luat credite s-au împrumutat doar în lei, reprezentând o largă majoritate a celor cu credite.

„Pentru acoperirea poziţiei valutare scurte create în urma conversiei, va trebui ca instituţiile de credit: să cumpere echivalentul a 1,2 miliarde euro utilizând surse atrase în lei, cu efecte posibile de depreciere a monedei naţionale în raport cu moneda euro; să atragă finanţare pe termen scurt (lichidităţi), contribuind la creşterea ratelor de dobândă aferente surselor atrase”, arată scrisoarea trimisă de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu deputatei Andreea Paul. La aceștia se adaugă minimum 400 de milioane de euro pierderi ale băncilor, creșterea dobânzilor și deprecierea cursului de schimb.

Conform evaluărilor făcute de BNR, conversia în lei a creditelor denominate în CHF, la cursul mediu lunar calculat de la data acordării până în prezent ar determina o pierdere din partea băncilor de 3,2 miliarde lei (0,4 % din PIB). Dacă conversia ar fi aplicată atât creditelor in CHF cât şi în Euro pierderea ar fi, pe aceeaşi metoda de calcul a cursului mediu lunar de la data acordării până în prezent, de 4,5 miliarde lei (0,6% din PIB). BNR consideră că o asemenea soluţie ar fi nerealistă pentru că ar presupune asumarea unor pierderi care s-ar adăuga pierderilor deja existente din sectorul bancar (peste 4,4 mld lei în 2014). În plus, situaţia creditelor în CHF este diferită de la client la client şi de la bancă la bancă, şi o soluţie unitară de tratament chiar şi adaptată pe durata diferită a creditului nu se justifică. Impunerea printr-o decizie administativă a pierderilor poate fi contestată în instanţă ca fiind un act neconstituţional, pe baza incălcării art. 44 (1- 6) care garantează dreptul la proprietate şi ale art.146 pct.5.

BNR mai spune că, în total, şase bănci ar fi afectate de conversia creditelor în franci elveţieni. Solvabilitatea lor va ajunge sub nivelul prudenţial, iar în cazul a două dintre ele fondurile proprii nu ar mai ajunge nici la nivelul minim cerut de lege.