Bacău: OMV Petrom achitată, nicio despăgubire pentru victimele exploziei de la Zemeş a decis instanţa

De asemenea, aceeaşi instanţă a respins despăgubirile cerute de cei afectaţi.

‘S-a menţinut hotărârea iniţială în care se spune că oamenii nu au dreptul la despăgubiri. Ca şi cum ai spune că explozia nu s-a produs, oamenii nu au fost păgubiţi, nu au suferit, ci s-au autovătămat. Nu mă aşteptam ca instanţa superioară să facă o asemenea nedreptate. Este pentru mine o chestiune de neînţeles, în condiţiile în care companii din întreaga lume răspund fie penal, fie civil pentru daunele provocate oamenilor în ariile lor de activitate. Dacă OMV ar fi produs vreo daună pe teritoriul Austriei, unde este sediul firmei, nici nu ar fi ajuns în instanţă, ci ar fi încercat să despăgubească victimele pentru că ştiu că acolo judecătorul este foarte sever în astfel de situaţii. Dar la noi se întâmpla altfel şi nu înţeleg de ce. Răspund doar oamenii pentru că s-au aflat la locul exploziei, pentru că locuiesc în România. Este greu de acceptat. Oricine vine şi exploatează în ţara noastră face ce vrea şi nu e tras la răspundere? Nu-şi asumă nişte responsabilităţi? Stăm toţi cu mâinile încrucişate şi ne gândim că aşa a fost să fie, că aşa a vrut Dumnezeu?’, a declarat luni pentru AGERPRES Mihai Cliveti, avocatul persoanelor vătămate.

Potrivit acestuia, prin decizia instanţei Curţii de Apel Bacău ‘se transmite mesajul că oamenii nu sunt protejaţi şi nimeni nu răspunde pentru eventuale nenorociri’.

‘Trebuia să se lase oamenilor măcar o cale de a luptă pentru despăgubiri. Chiar dacă achita societatea OMV Petrom pe latura penală, Curtea de Apel putea admite în parte recursul şi fie acorda despăgubiri, fie lăsa nesoluţionată partea civilă şi oamenii aveau cale liberă să deschidă un nou proces. Acum nu se mai poate face nimic. Asta e dureros. Este o nedreptate de dimensiuni imense’, a explicat avocatul Mihai Cliveti.

În anul 2012 procurorii au trimis spre judecare SC OMV Petrom SA Bucureşti pentru infracţiunile de vătămare corporală din culpă, distrugere din culpă şi omisiunea de a raporta imediat despre orice accident major care ar pune în pericol viaţa sau sănătatea oamenilor.

În noaptea de 8 decembrie 2010, în localitatea băcăuană Zemeş s-a produs o explozie ca urmare a acumulării unei pungi de gaze. În rechizitoriul Parchetului, prin care SC OMV Petrom a fost trimisă în judecată, se menţiona faptul că acumularea s-a datorat alunecărilor de teren din anul 1992 produse din cauze naturale la care au concurat, însă, şi lucrările tehnice de exploatare a petrolului efectuate de OMV Petrom, constând în săpături şi rambleuri ale drumurilor, platformelor de sonde, precum şi pozarea de conducte, rezervoare ori bataluri.

Explozia a distrus o locuinţă, precum şi toate bunurile din casă. Două persoane aflate în casă au fost transportate la spital în stare gravă, cu arsuri la mâini, faţă, căi respiratorii, picioare şi plăgi tăiate, iar o femeie, în stare de şoc, a fost internată la Secţia de Psihiatrie a Spitalului din Moineşti. Unele din leziunile suferite de cele două victime au lăsat cicatrici de gradele III şi IV, care au necesitat grefe de piele, iar vindecarea completă, spun medicii, nu a fost posibilă. O victimă, Florin S., a necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale de 95 zile la o clinică specializată, iar Daniel S. a stat în spital 25 de zile.

Imediat după explozie, 20 de persoane care locuiau în şase case din satul Zemeş au fost mutate într-o clădire a stadionului din localitate.

Expertiza făcută de INCD Insemex Petroşani în cursul urmăririi penale arată că ‘gazul inflamabil din compoziţia amestecului exploziv format în interiorul locuinţei a fost gazul de sondă provenit din subsolul zonei cu alunecări de teren, prin migrarea şi infiltrarea acestuia prin sol şi difuzarea prin pardoseala locuinţei’. În suplimentul de expertiză făcut de INCD Insemex Petroşani se mai precizează că, în anul 1992, Petrom a început demersurile de casare a sondelor surprinse de alunecarea de teren, fără ca la acea dată să fi fost executate lucrările tehnice specifice de abandonare.

În rechizitoriul prin care SC OMV Petrom a fost trimisă în judecată, procurorii menţionează şi faptul că societatea se face vinovată că ‘nu a luat nicio măsura de înlăturare a efectelor dezastrului din 1992, nu a efectuat lucrări de abandonare, nu a luat măsuri de refacere a mediului şi nu a înştiinţat autorităţile abilitate să intervină pentru evitarea producerii unor accidente’.

Parchetul depusese la dosar pentru recurs mai multe acte de control întocmite de Compartimentul de Inspecţie Teritorială Bacău din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale care arată că SC OMV Petrom i s-a impus abandonarea zonei calamitate, măsuri ignorate de societate care a continuat să desfăşoare activităţi de exploatare şi după producerea alunecărilor de teren, când era cunoscut pericolul major de producere a unor explozii. La rândul său, avocatul părţilor vătămate, Mihai Cliveti, reclama în recurs faptul că SC OMV Petrom a ignorat riscul de explozie.

‘Dacă va rămâne în vigoare hotărârea Judecătoriei Moineşti, înseamnă că OMV Petrom poate şi pe viitor ignora obligaţiile ce i se impun. Avem de-a face cu o faptă comisă de o firmă profesionistă care ştia că deţine un zăcământ ce prezintă pericol de explozie. Acei oameni au suferit foarte mult din cauza neglijenţei OMV Petrom şi sunt şi acum pribegi. Nu au locuinţă, stau într-un spaţiu improvizat la stadionul din Dărmăneşti’, a afirmat avocatul Mihai Cliveti.

Ioan Şelaru, primar în comuna Zemeş în 2010, când a avut loc explozia, a refuzat să comenteze decizia instanţei, iar actualul primar Costel Dudău aşteaptă motivarea Curţii de Apel Bacău pentru a comenta decizia.