Teodor Baconschi a apreciat, la deschiderea simpozionului „Statul şi Biserica, parteneri în asistenţa socio-medicală” de la Sighişoara, unde participă ca preşedinte al Fundaţiei Creştin-Democrate, că un obiectiv imediat ar fi asumarea creşterii finanţării din sănătate de către întreaga clasă politică.
„În România se alocă 3-3,5 la sută din PIB pentru sănătate (…) La ce procent din PIB se aprobă în alte state ale Uniunii Europene, noi alocăm de trei ori mai puţin. Un obiectiv imediat ar fi asumarea şi la nivelul întregii clase politice a creşterii finanţării din sănătate măcar la 3,8-4 la sută şi progresiv spre 7-8 la sută până în 2020”, a declarat Baconschi.
El a adăugat că bugetul sănătăţii trebuie să includă şi contribuţii de la bugetul de stat, pe lângă contribuţiile din CAS, pentru a ajunge la o valoare corespunzătoare din PIB.
Totodată, ar trebui să existe o monitorizare mai bună a cheltuirii fondurilor din sănătate, a arătat el.
„Nu prea ştim câţi bani se duc şi spre ce, nu avem o raportare trimestrială, transparentă, ce plătim, ce ni se întoarce şi prin ce mijloc. (…) Trebuie să deplângem că nu avem o evaluare corectă a costurilor reale ale serviciilor de sănătate. Există nişte mecanisme de raportare, dar Casa de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii primesc aceste rapoarte fără să calculeze valorile prestaţiilor medicale”, a spus Baconschi, arătând că în prezent Ministerul Finanţelor şi alte organisme financiare, precum ANAF sau Trezoreria, nu publică trimestrial sumele intrate în sistemul de sănătate.
El a subliniat că proiectul noii legi a sănătăţii a fost retras „după ce nu a fost înţeles suficient, nu a fost discutat cu toţi partenerii”, iar un nou proiect de lege va intra în dezbatere publică în curând.
Simpozionul „Statul şi Biserica, parteneri în asistenţa socio-medicală” este organizat, de vineri până duminică, la Sighişoara, de Fundaţia Creştin-Democrată în parteneriat cu Fundaţia „Konrad Adenauer”, Filantropia Ortodoxă Sighişoara şi Lukas Spital Laslea, având ca scop „examinarea posibilităţii transferului unor atribuţii socio-medicale dinspre stat către Biserică sub auspiciile legilor şi ale proiectelor de lege recente, menite să redefinească, în spiritul subsidiarităţii, asistenţa socio-medicală”.
La acesta participă ierarhi, demnitari, politicieni, medici şi reprezentanţi ai unor ONG-uri.