El a arătat că datele statistice par a confirma ipoteza că efectele economice cele mai puternice ale crizei pandemice au avut loc în trimestrul al doilea din acest an.
„Deşi persistă incertitudini cu privire la revenirea graduală la normalitate, iar acest lucru este în strânsă legătură cu evoluţia situaţiei medicale, respectiv cu setul de măsuri întreprinse de autorităţi, ipoteza unei reveniri economice începând cu trimestrul trei al anului 2020 pare a se confirma”, a precizat Badea.
Acesta estimează că România va rămâne în apropierea ţintei ratei anuale a inflaţiei.
„Ulterior declinului semnificativ al PIB-ului real, care s-a înregistrat în trimestrul doi din 2020, este preconizată, cel puţin din punctul meu de vedere, înregistrarea unei rate trimestriale pozitive a PIB-ului în trimestrul trei 2020. Trebuie văzut că avem în acest moment o natură presupus temporară a şocului pandemic şi contracţia activităţii economice din anul curent se va reflecta preponderent în evoluţia componentei ciclice cu un impact mai moderat asupra dinamicii PIB-ului potenţial. Astfel, eu anticipez intrarea deviaţiei PIB în teritoriu negativ în T2 2020 cu o întârziere de un trimestru faţă de partenerii externi, pe seama contracţiei atât a cererii interne, cât şi a celei externe. În paralel se remarcă impulsul de atenuare a scăderii activităţii economice imprimat de configuraţia contraciclică a politicilor monetare şi fiscale”, a arătat oficialul băncii centrale la videoconferinţa ZF- Bankers Summit ’20.
Potrivit lui Badea, în ceea ce priveşte creşterea economică, BNR se situează în apropierea recentelor prognoze ale Comisiei Europene, care indică o contracţie de 6%.
„Sigur, noi ne-am bucura să fie mult mai mic (procentul scăderii – n.r.) şi avem foarte multe incertitudini când facem aceste analize, deoarece trebuie să vedem când se vor mai deschide anumite industrii, unele se pare că nu se vor mai deschide până la apariţia unui vaccin sau cel puţin a unui tratament eficient, şi trebuie să vedem care va fi impactul asupra capacităţii productive”, susţine el.
În aceste condiţii, evaluarea PIB-ului potenţial indică o restrângere în acest an, urmată de o redresare graduală.
„Vizavi de redresare, aici sunt foarte multe discuţii, foarte multe opinii. Economiştii discută la nivel internaţional şi pledează pentru o revenire în formă de V, dar va fi oricum un V asimetric. Dar sunt şi alţi economişti care nu cred în revenirea în formă de V. Din punctul meu de vedere nu vom avea o stagnare în punctul minim, aşa cum se întâmplă în revenirile în formă de U sau L, dar traiectoria revenirii – este o teorie personală – va fi mai puţin abruptă, comparativ cu cea a scăderii”, a continuat responsabilul BNR.
Nu toate activităţile închise brusc în timpul pandemiei se vor deschide simultan şi la aceeaşi capacitate, crede el.
„Astfel că recuperarea completă va dura ceva mai mult, iar în acest timp vor apărea o serie de transformări care pot fi importante şi care vor influenţa rapiditatea cu care vom reveni la nivelul de la care am scăzut. Forma revenirii e legată indisolubil de rapiditatea cu care restabilim încrederea populaţiei şi a antreprenorilor, iar în prezent evoluţiile actuale pe frontul pandemic nu sunt încurajatoare”, a arătat Badea.