Badea: Raportul privind stabilitatea pieţelor financiare nebancare oferă o vedere de ansamblu a contextului macroeconomic şi financiar
„Prin demersul nostru aducem în prim plan factori de natură exogenă şi endogenă care au modelat situaţia din prezent a acestor pieţe. Aşa cum este firesc, raportul abordează şi evoluţiile recente privind stabilitatea celor trei pieţe pe care le supraveghem, relaţiile de interconectare dintre entităţi şi sectoare, precum şi pârghiile de politică macroprudenţială pe care le utilizăm în prezent. Informaţiile şi analizele prezentate evidenţiază o situaţie pozitivă şi evoluţii staţionare ale stabilităţii financiare din perspectiva pieţelor nebancare supravegheate de ASF, cu diferenţierile şi particularităţile aferente fiecăreia dintre cele trei componente. Aşadar, la finele trimestrului I 2019, stabilitatea sistemului financiar nebancar se menţine robustă, nefiind identificat niciun risc semnificativ cu implicaţii sistemice aferent acestuia”, explică Badea.
Potrivit acestuia, raportul prezintă în capitole distincte situaţia actuală a pieţei pensiilor private, pieţei de capital şi pieţei asigurărilor, din perspectiva stabilităţii financiare, conform indicatorilor raportaţi de entităţile supravegheate de ASF aferenţi datei de referinţă 31 martie 2019 şi celor mai recente date şi informaţii disponibile cu privire la evoluţia pieţelor financiare.
„Partea de final a raportului este dedicată studiilor privind interconectarea segmentelor pieţei financiare locale şi analizei influenţelor transfrontaliere pe care acestea le resimt. Raportul se încheie cu o prezentare a principalelor măsuri de politică macroprudenţială implementate pentru consolidarea stabilităţii pieţelor financiare nebancare locale”, a mai spus şeful ASF.
El a subliniat că, la finalul primului trimestru din 2019, circa 76% dintre activele sectorului financiar din România erau deţinute de către instituţiile de credit, 6% de către instituţiile financiare nebancare, în timp ce sectoarele financiare gestionate de către ASF au înregistrat o pondere de aproximativ 17,8% în active (în ordine descrescătoare, fonduri de pensii – 8,3%, fonduri de investiţii – 6,2% şi societăţi de asigurare – 3,3%).
Comparativ cu anul 2010, atunci când sectorul nebancar deţinea 10,6% din activele sectorului financiar, s-a înregistrat o majorare de aproximativ 7 puncte procentuale în contextul unei diminuări a activelor instituţiilor de credit.
„Cea mai mare expunere a sistemului financiar nebancar o reprezintă investiţiile în titluri de stat, în procent de aproximativ 43% din total active. Un procent considerabil, de circa 25% din activele totale ale entităţilor financiare nebancare supravegheate de ASF, a fost investit în acţiuni, majoritatea fiind acţiuni cotate, ce beneficiază de o mai mare transparenţă şi o mai bună guvernanţă. Sectorul bancar primeşte o parte importantă din activele sectorului financiar nebancar, sub formă de depozite (aproximativ 10% din activele sectorului nebancar sunt investite în plasamente bancare)”, a precizat Leonardo Badea.
El a adăugat că raportul de stabilitate are o abordare diferită de cele privind evoluţiile periodice ale pieţelor, prin accentul pus pe analiza aprofundată implicaţiilor pe care aceste dinamici le au asupra stabilităţii componentelor nebancare ale sistemului financiar, mai exact a capacităţii acestora de a-şi îndeplini funcţiile specifice fără sincope care să afecteze negativ de o manieră semnificativă economia reală.
„Deşi piaţa financiară nebancară locală nu are acelaşi nivel de sofisticare şi anvergura pieţelor dezvoltate, nivelul de interconectare este ridicat, ceea ce face necesară monitorizarea permanentă a tuturor posibilelor canale de transmitere a riscurilor între sectoare. ASF evaluează şi monitorizează permanent gradul de interconectare al pieţelor financiare şi potenţialele canale de transmitere a riscurilor între sectoare. O parte dintre metodele şi modelele dezvoltate şi utilizate în acest scop la nivelul Autorităţii sunt prezentate în premieră în raportul de stabilitate, pentru a permite tuturor celor interesaţi o imagine de ansamblu asupra pieţelor financiare nebancare”, a menţionat preşedintele ASF.
Un astfel de exemplu este reţeaua expunerilor bilanţiere inter-sectoriale rezultată din agregarea bilanţurilor entităţi individuale supravegheate de ASF pe principalele clase de active şi pe cei mai relevanţi emitenţi, care evidenţiază principalele expuneri faţă de factori potenţiali de risc, acest demers fiind important mai ales datorită specificului activităţii asigurătorilor, fondurilor de investiţii şi de pensii care face ca activele financiare deţinute să aibă un rol extrem de important pentru capacitatea acestora de a-şi respecta obligaţiile asumate faţă de asiguraţi/investitori/participanţi.
Astfel, potrivit şefului ASF, reţeaua de expuneri prezentată în raport evidenţiază că în cazul celor trei sectoare financiare nebancare supravegheate de ASF, principala expunere la risc este faţă de statul român, prin intermediul obligaţiunilor suverane deţinute în portofoliu. În comparaţie cu aceasta, nivelul de interconectare cu pieţele bursiere are o amploare medie spre redusă, în vreme ce interconectarea cu sistemul bancar (privită exclusiv din perspectiva activelor bilanţiere) este mult mai puţin semnificativă.
Leonardo Badea a semnalat că un alt element de noutate inclus în acest raport este utilizarea matricelor de corelaţii între evoluţiile pieţelor bursiere (piaţă locală versus pieţe europene şi internaţionale), fiind acordată atenţie modificărilor în timp a valorilor şi structurii corelaţiilor dintre randamentele indicilor BVB şi cei ai altor pieţe relevante, pentru identificarea şi monitorizarea surselor de influenţă asupra pieţei bursiere locale.
„Ne interesează modificările de intensitate a corelaţiilor dintre bursa locală şi indicii pieţelor globale pentru a determina în ce măsură eventualele şocuri identificate iniţial pe plan extern s-ar putea transmite asupra pieţei locale, piaţă pe care fondurile de investiţii şi de pensii au expuneri importante. Din datele pe care le avem la dispoziţie observăm că, în ultimii 10 ani, pieţele de capital dezvoltate au evoluat în interdependenţă, în timp ce pieţele financiare din ţările din Europa Centrală şi de Est au fost, în cea mai mare parte a timpului, mai degrabă decuplate de la aceste tendinţe, având un parcurs predominant pozitiv, dar au existat şi episoade tranzitorii în care au fost receptori ai unor efecte de contagiune, directe sau indirecte, cu intensitate ridicată. Datele noastre arată că decuplarea s-a produs predominant după perioada crizei datoriilor suverane, când Marea Britanie, Germania, Franţa şi Italia au început să consemneze creşteri ale indicilor bursieri mai ample prin comparaţie cu cele observate pe pieţele financiare din Europa Centrală şi de Est”, a explicat oficialul ASF.
Conform acestuia, analiza contagiunii indică faptul că, pe parcursul episoadelor de intesitate ridicată a legăturilor dintre piaţa de capital din România şi pieţele europene, aceasta este sensibilă preponderent faţă de factorii de risc care influenţează pieţele de capital învecinate din state precum Polonia, Austria şi Ungaria şi că, în ceea ce priveşte nivelul contagiunii dintre pieţele europene se observă oscilaţii semnificative pe parcursul ultimilor ani, cu intensificări tranzitorii de mare amploare intercalate cu lungi perioade de acalmie. Pentru primul trimestru al anului 2019 se constată în general o perioadă de diminuare a tensiunilor şi implicit a efectelor de contagiune între pieţele de acţiuni.
„Spre deosebire de indicele de contagiune, descompunerea istorică a şocurilor arată cât de mult a fost influenţată o bursă în evoluţia trecută de alte burse. Analizând evoluţiile anului 2018 din prisma acestei matrici, se observă că România a primit cea mai puţină contagiune dintre ţările studiate (a avut o evoluţie mult mai independentă faţă de factorii externi comparativ cu celelalte ţări din eşantion). Un nivel redus de contagiune primită indică un grad mai redus de sensibilitate faţă de mişcările pe termen scurt ale celorlalte burse. Pe de altă parte, contagiunea transmisă este un indicator al importanţei în raport cu celelalte; se poate observa faptul că Germania, Austria şi Marea Britanie sunt principalii poli de influenţă asupra celorlalte burse studiate”, a spus Leonardo Badea.
El a precizat că un important element de noutate în raport îl reprezintă introducerea unui nou indice compozit de dinamică a pieţelor financiare nebancare utilizat pentru identificarea, evaluarea şi monitorizarea unor factori comuni de risc specifici pentru mecanismele de funcţionare ale entităţilor financiare nebancare (în special ca urmare a caracteristicilor de investitori instituţionali ale acestora) şi potenţaţi de existenţa unor expuneri reciproce dintre cele trei sectoare.
„Pentru activitatea de supraveghere a acestor pieţe, prezintă interes răspunsul la următoarea întrebare: care ar fi impactul potenţial asupra intermedierii financiare nebancare în cazul manifestării unui posibil eveniment negativ pe pieţele financiare sau unei ajustări nefavorabile a aşteptărilor faţă de evoluţia cadrului macroeconomic pe termen scurt/mediu? Încercând să obţinem un instrument care să ne ofere răspunsul la această întrebare, am construit un indice bazat pe serii de timp cu frecvenţă mixtă pentru a fructifica diferitele surse de date de care dispunem (raportări ale entităţilor supravegheate, surse profesionale de date privind pieţele financiare, schimburi de informaţii în baza convenţiilor de colaborare cu alte autorităţi etc.). De aceea indicele compozit de dinamică a pieţelor financiare nebancare este proiectat astfel încât să integreze şi să extragă informaţii din seriile de timp disponibile la diferite perioade (zilnice, lunare, trimestriale etc.) şi să furnizeze un semnal de tendinţă cât mai clar pornind de la date eterogene ale căror trenduri nu sunt neapărat clare sau sincronizate. Indicele trebuie să fie suficient de sensibil pentru a detecta impactul vulnerabilităţii unui sector asupra intermedierii nebancare luate în ansamblu dar totodată destul de stabil pentru a filtra evoluţiile nesemnificative sau cu impact doar pe termen foarte scurt”,a explicat preşedintele ASF.
Acesta a subliniat că pentru a răspunde acestor provocări a fost urmată metodologia propusă de Brave and Butters (2019), care este o extensie a modelului factorial dinamic care încorporează acumulatorul propus de Mariano şi Murasawa (2003), adaptată de Marius Acatrinei (2019), „Mixed-Data Sampling”. MIDAS este o metodă de actualitate folosită pentru estimare şi prognoză utilizând modele în care variabila dependentă şi variabilele independente au frecvenţe diferite.
Indicele compozit calibrat de ASF valorifică date relevante pentru cele trei pieţe supravegheate de autoritate. Pentru piaţa de capital au fost utilizate date privind rentabilitatea lunară a indicelui preţurilor financiare, pentru sectorul de pensii private s-a calculat randamentul lunar al pensiei private pentru toate fondurile de pensii din PII şi capitalizarea bursieră iar pentru datele sectorului de asigurări, a fost selectat indicatorul de daunalitate care reprezintă raportul între pierderile totale (plătite şi rezervate) în creanţe plus cheltuielile de ajustare împărţite la totalul primelor încasate.
Rezultatele obţinute au arătat că, în intervalul de timp analizat, indicele este capabil să surprindă câteva episoade relevante şi semnificative de tensiune din perspectiva stabilităţii financiare.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a publicat luni primul raport privind stabilitatea financiară a pieţelor pe care le reglementează şi supraveghează (piaţa asigurărilor, piaţa de capital şi piaţa pensiilor private).
Documentul prezintă, în capitole distincte, situaţia actuală a celor trei pieţe, din perspectiva stabilităţii financiare, aşa cum aceasta reiese din interpretarea şi analiza indicatorilor raportaţi de entităţile supravegheate de ASF, aferenţi datei de referinţă de 31 martie 2019, şi a celor mai recente date şi informatii disponibile cu privire la evoluţia pieţelor financiare.
„Vreau să mulţumesc celor fără de care nu ar fi putut apărea acest Raport şi aici mă refer în primul rând la membrii Consiliului ASF, precum şi la întreaga echipă de stabilitate financiară a ASF, coordonată de doamna profesor universitar Aura Socol, domnul director Valentin Ionescu şi domnul conferenţiar universitar Iulian Panait”, a încheiat Leonardo Badea.