Bădin, Deloitte: O schimbare majoră a impozitării veniturilor nu trebuie făcută din scurt

Acesta a explicat că un asemenea proiect are nevoie, înainte de a fi adoptat, de dezbateri publice ample, de educarea populaţiei şi de rezolvarea problemelor administrative, astfel încât aplicarea lui să rezolve probleme, să aducă beneficii şi nu doar ‘să aducă schimbare de dragul schimbării’.

În context, Bădin a dat exemplul altor ţări care au avut nevoie de o perioadă de 3 până la 10 ani pentru astfel de schimbări legislative importante.

‘Din punctul meu de vedere, aş zice că o astfel de lege poate nu ar fi oportun să intre în vigoare de anul viitor, aşa cum se doreşte. O astfel de lege, care aduce o schimbare majoră în modalitatea de fiscalizare, trebuie în primul rând să fie supusă unor dezbateri publice ample, generoase, astfel încât să ne asigurăm că forma finală va rezolva probleme şi va aduce nişte beneficii. Nu doar să aducă o schimbare de dragul schimbării. Un al doilea lucru care mi se pare extrem de important îl reprezintă educarea populaţiei. Nivelul de educaţie financiară în România este unul dintre cele mai mici din UE, deci este nevoie de timp, oameni, bani, efort. A treia problemă este cea administrativă, care ar trebui rezolvată înainte de a intra în vigoare o astfel de lege. În alte ţări, când are loc schimbare legislativă majoră, se fac analize, evaluări, consultări care pot să dureze, trei, cinci ani. Câteodată trec şi 10 ani de la iniţierea discuţiilor până la intrarea în vigoare. La noi se întâmplă în mai puţin de un an. Aş spune că suntem foarte optimişti. Putem să o facem, pentru că până la urmă nu este nevoie decât de voinţă politică pentru a aproba o lege, dar cred că problemele administrative şi efortul populaţiei de a-şi face declaraţiile şi de a calcula corect vor fi destul de mari’, a explicat Dan Bădin pentru AGERPRES.

El a mai ridicat problema consultanţilor fiscali care se presupune că se vor ocupa de declaraţiile fiscale ale gospodăriilor. În opinia sa, este neclar ce interes vor apăra aceştia, atâta timp cât vor fi plătiţi de stat, dar vor lucra în beneficiul contribuabililor.

‘Cum vor fi plătiţi (consultanţii fiscali – n.r.)? În alte ţări, unde există sisteme de impunere similare, consultanţii fiscali sunt plătiţi de către cei care beneficiază de serviciile lor. La noi ar urma să fie plătiţi de stat. Interesul cui îl apără respectivul consultant fiscal dacă este plătit de cineva şi lucrează în beneficiul altcuiva?’, întreabă reprezentantul companiei de consultanţă.

În plus, nu este clar deocamdată cum vor fi selectaţi aceşti consultanţi fiscali având în vedere că, în România, sunt certificate în acest moment 4.000 – 5.000 de persoane, din care o parte sunt consultanţi inactivi, adică nu profesează, pentru că lucrează la Fisc.

‘Observăm că apare un nou concept de consultant fiscal care pare să fie diferit de cel actual. Din ce înţelegem noi, din declaraţiile de până acum, ar fi alte persoane care s-ar ocupa de acest impozit pe venit, nu consultanţii fiscali actuali. Cine vor fi ei? Preşedintele ANAF a spus că nu vor fi lucrătorii de la ANAF. Consultanţii fiscali sunt prea puţini. Lucrurile sunt complicate. Este foarte posibil ca această idee a consultanţilor fiscali să dispară până la urmă. Să fie într-o altă variantă. Pe varianta anunţată până acum e greu de crezut că va funcţiona în realitate’, a mai spus Dan Bădin.

La fel de complicată este, potrivit sursei citate, şi modalitatea de administrare a acestui impozit, care presupune procesarea unui număr de 7 milioane de declaraţii de impozit, în condiţiile în care şeful Fiscului a arătat, la începutul acestui an, că sistemul informatic al instituţiei funcţionează greu iar instituţia se confruntă cu un deficit de personal.

‘ANAF are o problemă în momentul de faţă. Acum vreo două luni spuneau că sistemele lor informatice sunt undeva la 99% ocupare şi funcţionare. Se vorbeşte de o lipsă de vreo 3.000 de angajaţi la ANAF. Asta spune şeful ANAF. Vor urma probabil 7 milioane de declaraţii noi de impozit care vor trebui procesate. Cine, cum va face toate aceste lucruri? Este o procedură administrativă complicată care trebuie avută în vedere’, a explicat Bădin.

Principalele schimbări faţă de sistemul actual de impozitare sunt, potrivit reprezentantului Deloitte, cota de impozitare, dar şi subiectul impunerii.

‘Prima deosebire faţă de sistemul actual este că vom avea cote regresive. Dar depinde din ce unghi ne uităm. Putem spune că sunt, de fapt, progresive. Se vorbeşte despre o trecere de la cota actuală de 16% la trei cote sau două cote şi nişte scutiri, 16%, 10% şi scutiri. A doua diferenţă o reprezintă persoana impozabilă. Până acum, persoana fizică era persoana impozabilă. Conform noului sistem, persoana impozabilă va fi un grup de persoane care formează o gospodărie. Şi acest grup de persoane ar plăti impozitul împreună. A treia deosebire o reprezintă faptul că practic se permite deducerea unor cheltuieli şi atunci impozitul va fi mai mult sau mai puţin un fel de impozit pe profit ca la o companie, şi nu un impozit pe venit. Practic, deducând un număr de cheltuieli, rămâne un profit impozabil’, a mai spus Dan Bădin.

O altă diferenţă faţă de actuala legislaţia o constituie efectuarea plăţilor. Persoanele fizice ar urma să achite impozitele care nu vor mai reţinute la sursă. Iar în condiţiile în care plata impozitului va fi efectuată mai târziu, respectiv în anul următor realizării venitului, bugetul de stat se va confrunta cu un gol de venituri cel puţin în primul an.

‘În actualul conţinut al legii în care se vorbeşte despre reduceri de taxe şi de deduceri aş zice că în principiu pentru contribuabili ar fi mai bine pentru că ar putea să plătească mai puţin. Din punct de vedere administrativ, însă, probabil va fi mai complicat şi pentru contribuabili şi pentru ANAF. Aş spune că la acest nivel pierzătorul este evident bugetul statului. Pe de-o parte în termeni absoluţi, cu deduceri, cotă redusă, va trebui să încaseze mai puţin. În termeni relativi, vor fi amânări în încasarea veniturilor dacă plata impozitului se va face în anul următor’, a explicat sursa citată.

Cu privire la lista de deduceri, Dan Bădin a spus că este posibil să fie redus numărul faţă de propunerile actuale, dând exemplul altor state unde sunt scăzute din impozit cheltuielile cu investiţiile în casă sau cu educaţia.

‘E posibil însă ca statul să aibă în vedere scoaterea la lumină a unor venituri din zona economiei gri, negre. Dacă vrea cineva să obţină deducere, să plătească mai puţin, atunci va fi obligat să vină cu chitanţă sau alte documente’, a afirmat Dan Bădin.

El a menţionat că asociaţiile profesionale au avut discuţii cu autorităţile referitoare la acest proiect, dar nu pe conţinut.

‘Se pare că există voinţă politică să se meargă în această direcţie. În general, noi (asociaţiile profesionale n.r.) nu prea suntem favorabili unei astfel de schimbări majore din scurt. Totuşi, înţelegem că se va întâmpla. Probabil va trebui să contribuim ca să ne asigurăm că legea va ieşi într-o formă cât mai aproape de nevoile cetăţeanului şi ale ţării. Nu am avut discuţii pe conţinut. Vor urma’, a mai precizat acesta.