Valoarea numerarului în circulaţie în Suedia, unde primele bancnote au fost introduse în urmă cu peste 300 de ani, a scăzut până la 1,5% din PIB de la aproape 10% din PIB în 1950.
‘Cu cât scade numărul celor care trăiesc în Suedia şi utilizează bancnote şi monede cu atât devine mai clar că Riksbank trebuie să analizeze dacă ar trebui să emită monedă digitală ca un instrument complementar la banii pe care îi avem astăzi’, a declarat Cecilia Skingsley. Aceasta a adăugat că Riksbank va fi nevoită să analizeze mai multe chestiuni, inclusiv tehnice, juridice şi practice înainte de a decide dacă va emite monedă digitală peste doi ani. ‘Deşi pare simplu la prima vedere să emiţi e-krona, aceasta este ceva nou pentru o bancă centrală astfel încât nu există un precedent de urmat’, a spus Skingsley.
De asemenea, Cecilia Skingsley a subliniat că dacă Riksbank va decide să emită monedă digitală aceasta nu va înlocui numerarul ci va servi ca un instrument complementar. ‘Riksbank va continua să emită bancnote şi monede atât timp cât există cerere pentru ele în societate’, a precizat viceguvernatorul.
Potrivit datelor publicate de Banca Centrală a Suediei, cererea de numerar în rândul publicului larg a scăzut cu aproximativ o treime de la 97 miliarde coroane (10,5 miliarde de dolari) în 2007 până la 61 miliarde de coroane în prezent, în condiţiile în care 97% din populaţia Suediei utilizează un card bancar. În plus, aproximativ jumătate din populaţia adultă a Suediei utilizează aplicaţia de plată pe telefon Swish, care permite utilizatorului să trimită bani via un telefon mobil conectat la un cont bancar.
Înfiinţată în 1668, Riksbank este considerată cea mai veche bancă centrală din lume.