Banca centrală menţine dobânda cheie la 2,50% pe an

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât, în şedinţa de marţi, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, anunţă banca centrală.
Economica.net - mar, 06 nov. 2018, 10:33
Banca centrală menţine dobânda cheie la 2,50% pe an

Totodată, BNR a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an, precum şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

„Rata anuală a inflaţiei IPC a coborât la 5,03% în luna septembrie 2018, de la 5,06% în luna august, situându-se uşor peste nivelul prognozat, ca urmare a accelerării creşterii în termeni anuali a preţurilor legumelor. În schimb, celelalte componente ale coşului de consum au consemnat încetiniri ale dinamicilor anuale. Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice, preţuri asupra cărora influenţa politicii monetare este puţin semnificativă sau nulă) a continuat să scadă până la circa 2,7% în luna septembrie, de la 2,85% în luna august. Descreşterea a fost determinată în principal de segmentul produselor alimentare procesate, sub influenţa dinamicii preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare. Rata medie anuală a inflaţiei IPC a ajuns în luna septembrie la 4,5%, de la 4,2% în luna august; un parcurs similar a urmat şi rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, care a urcat la 3,8%, de la 3,5% în luna anterioară”, se arată în comunicatul de presă al BNR.

Conform Băncii Naţionale, noile date privind creşterea economică reconfirmă accelerarea marginală în termeni anuali a PIB în trimestrul II 2018, până la 4,1%, de la 4% în trimestrul anterior.

„Pe partea de utilizare, structura determinanţilor PIB a suferit o schimbare semnificativă, constând în principal în revizuirea ascendentă (până la 3,7 puncte procentuale) a aportului variaţiei stocurilor. Comparativ cu trimestrul I, consumul gospodăriilor populaţiei şi-a atenuat ritmul anual, în timp ce formarea brută de capital fix şi-a inversat traiectoria, diminuând cu 1,1 puncte procentuale avansul PIB real. Contribuţia exportului net a rămas nefavorabilă, dar s-a îmbunătăţit uşor faţă de datele precedente, pe fondul unei accelerări mai evidente a ritmului de creştere a exporturilor în raport cu cel al importurilor. Cele mai recente date statistice indică evoluţii mixte în perioada iulie – august, comparativ cu trimestrul II: avans al ritmului anual de creştere a producţiei industriale şi temperare a dinamicii activităţii din comerţ şi servicii, în timp ce lucrările din construcţii şi-au restrâns volumul în termeni anuali, îndeosebi pe seama segmentului construcţiilor rezidenţiale, care resimte totodată şi un puternic efect de bază. În acelaşi timp, după o relativă stagnare în trimestrul II, creşterea anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a atenuat în perioada iulie – august, pe fondul majorării dinamicii productivităţii muncii”, notează sursa citată.

În viziunea BNR, cotaţiile relevante ale pieţei monetare interbancare şi-au mărit uşor ecartul pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară pe parcursul lunii octombrie, iar cursul de schimb leu/euro a rămas relativ stabil.

De asemenea, creditul acordat sectorului privat şi-a temperat uşor creşterea anuală în luna septembrie (până la 6,3%, de la 6,6% în luna august), ca urmare a scăderii dinamicii componentei în lei, pe seama creditelor pentru locuinţe şi a celor acordate societăţilor nefinanciare; creditele în lei pentru consum şi-au reaccelerat în schimb creşterea anuală, până la 13,3%. Ponderea creditului în lei în total credit neguvernamental s-a majorat la 65,4% în luna septembrie (de la un minim de 35,6% în mai 2012).

„În şedinţa de astăzi (marţi, 6 noiembrie 2018 – n. r.), Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2018, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei până spre limita superioară a intervalului ţintei de inflaţie în decembrie 2018, urmată de coborârea şi menţinerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului ţintei până la finele orizontului prognozei. Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei au ca principale surse evoluţia preţurilor combustibililor pe plan mondial, a preţurilor administrate (gaze şi energie electrică), a preţurilor produselor alimentare şi a celor din tutun, precum şi condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale şi de venituri. Relevante sunt, de asemenea, ritmul creşterii economiei zonei euro şi a celei globale în contextul tendinţelor protecţioniste şi al incertitudinilor legate de Brexit, precum şi conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune”, se menţionează în comunicarea Băncii Naţionale.

Astfel, pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an şi, totodată, a decis menţinerea la 1,50% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,50% pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). Totodată, Consiliul de Administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

„Deciziile Consiliului de Administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare. Consiliul de Administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse”, conform BNR.

Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat într-o conferinţă de presă organizată în data de 8 noiembrie 2018, ora 11:00. BNR precizează că minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei din 6 noiembrie 2018 va fi publicată pe website-ul BNR în data de 13 noiembrie 2018, la ora 15:00.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 ianuarie 2019.

Te-ar mai putea interesa și
Klaus Iohannis nu a desemnat premierul. Negocierile continuă și astăzi. Președintele speră că după numirea președinților celor două camere se va putea face și guvernul
Klaus Iohannis nu a desemnat premierul. Negocierile continuă și astăzi. Președintele speră că după numirea președinților ...
Preşedintele Klaus Iohannis a făcut declarații după consultările pe care le-a avut la Palatul Cotroceni cu partidele parlamentare. După consultările de astăzi de la Cotroceni, el speră că......
ANPIS: Aproape 1,2 miliarde lei, valoarea alocaţiilor de stat pentru copii plătite în noiembrie 2024
ANPIS: Aproape 1,2 miliarde lei, valoarea alocaţiilor de stat pentru copii plătite în noiembrie 2024
Valoarea alocaţiilor de stat pentru copii achitate în luna noiembrie 2024 a fost de 1,2 miliarde de lei, iar suma medie ...
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele rus Vladimir Putin a promis duminică şi mai multă "distrugeri" în Ucraina după un atac cu drone în ajun, ...
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Românii se află printre europenii care se tem cel mai mult că inteligența artificială va duce la pierderea multor locuri ...