Potrivit unui comunicat al Băncii Mondiale, conducerea BM a discutat şi o Strategie de Parteneriat cu Ţara (CPS) pentru România în perioada 2014 – 2017, noua strategie fiind cadrul de cooperare dintre bancă şi Guvernul României în următorii patru ani.
Sprijinul de 750 de milioane de euro reprezintă prima operaţiune dintr-o serie de împrumuturi incluse în noua CPS 2014 – 2017. Împrumutul are maturitate de 18 ani şi o perioadă de graţie de 17,5 ani.
Seria de împrumuturi a BM sprijină măsurile esenţiale de reformă pentru consolidarea managementului datoriilor publice, creşterea calităţii cheltuielilor publice şi îmbunătăţirea performanţei întreprinderilor de stat şi a funcţionării pieţelor de capital, imobiliară şi a energiei, toate acestea fiind esenţiale pentru dezvoltarea sectorului privat.
Seria DPL se bazează pe împrumuturile anterioare pentru sprijin bugetar acordate României şi vine în completarea programelor în curs de desfăşurare cu Uniunea Europeană (UE) şi cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Potrivit BM, noua strategie susţine convergenţa României către nivelul de venit din UE, punând accentul pe îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale celor mai săraci 40% din populaţie, asigurându-se în acelaşi timp egalitatea între sexe. Strategia se axează pe trei piloni principali: crearea unui guvern modern de secol 21, susţinerea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă, şi creşterea nivelului de incluziune socială. CPS este rezultatul consultărilor extinse cu o mulţime de actori interesaţi reprezentând Guvernul, Comisia Europeană şi instituţiile internaţionale, sectorul privat, mediul academic, grupuri de experţi, societatea civilă, şi reprezentanţi ai unor autorităţi publice locale şi ai unor locuitori din România.
‘România şi Grupul Banca Mondială dezvoltă un parteneriat deja solid şi fructuos’, a afirmat directorul Băncii Mondiale pentru Europa Centrală şi Ţările Baltice, Mamta Murthi.
La rândul său, ministrul delegat pentru Buget şi guvernator pentru România al Grupului Banca Mondială, Liviu Voinea, a apreciat că România este în prezent mai bine pregătită decât în 2008 să absoarbă volatilităţile regionale şi mondiale, iar stabilitatea sa macroeconomică permite atingerea obiectivului de creştere economică de peste 3,5% pe termen mediu.
‘În acelaşi timp, asigurarea convergenţei cu Uniunea Europeană necesită investiţii în infrastructură, îmbunătăţirea utilizării fondurilor europene şi sprijinirea sectorului privat. Acestea sunt provocări pe care le recunoaştem şi sperăm că asistenţa financiară şi tehnică din partea Grupului Banca Mondială să contribuie la atingerea acestor obiective’, a spus Voinea.
Conform noii strategii, BM va acorda împrumuturi şi va furniza servicii de asistenţă tehnică. Divizia Băncii pentru sectorul privat, IFC, va colabora cu intermediarii financiari pentru a sprijini întreprinderile mici şi mijlocii, pentru a furniza împrumuturi pentru populaţia sub-deservită şi cofinanţare pentru programe ale UE dacă este cazul.
IFC va ajuta la creşterea competitivităţii României în producţia de bunuri primare, procesarea alimentelor şi băuturilor şi comerţul cu amănuntul şi va veni în completarea activităţilor BM în domenii ca infrastructura, inclusiv prin parteneriate public-privat cu accent pe eficienţă energetică, inovaţie şi noi tehnologii, în special pentru exportatori. MIGA, inactivă în România din 2004, doreşte în prezent să furnizeze garanţii pentru întreprinderile de stat cheie din sectorul energetic pentru a susţine extinderea interconexiunilor lor locale şi regionale.
‘Preocuparea noastră pentru următorul orizont de timp este ca România să îşi continue tendinţa de creştere economică şi implementarea reformelor structurale. Salutăm decizia Băncii Mondiale de a sprijini acest deziderat, inclusiv prin noul parteneriat de ţară, ale cărui obiective reflectă şi dorinţa noastră de a oferi mediului de afaceri predictibilitate şi un sector public mai eficient. De-a lungul timpului, România a dezvoltat un parteneriat solid cu Banca Mondială, care a permis intervenţii în diverse sectoare ale economiei şi sperăm ca în viitor să contribuie la implementarea unui pachet de reforme structurale, inclusiv în domeniul finanţelor publice. Ştiu că mediul de afaceri aşteaptă măsuri prin care să dovedim că înţelegem sistemul fiscal ca pe o pârghie de creştere şi de dezvoltare economică, nu doar ca pe un instrument care aduce venituri la buget. Politicile fiscale pe care le voi aplica vor duce la realizarea unui sistem fiscal, mai eficient, mai predictibil şi mai transparent’, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu.
Directorul de ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria, Elisabetta Capannelli, s-a declarat optimistă în privinţa viitorului României.
‘Sunt optimistă în ceea ce priveşte viitorul României şi, dacă procesul de reformă este aprofundat şi susţinut, sunt convinsă că o convergenţă cu venitul mediu la nivelul Uniunii Europene va reveni la un ritm similar cu cel anterior crizei economice şi va aduce beneficii tuturor cetăţenilor României’, a spus Capannelli.