Conform celui mai recent raport privind „Perspectivele Economice Globale” (Global Economic Prospects), publicat marţi de Banca Mondială, economia mondială se va stabiliza anul acesta, înregistrând o creştere de 2,6%, un nivel similar cu cel din 2023. În ianuarie, instituţia estima un avans de 2,4% al PIB-ului global.
„Într-un fel, vedem pista pentru o aterizare uşoară”. Majorările de dobânzi au dus la scăderea inflaţiei fără pierderi majore de locuri de muncă şi alte perturbări, în SUA şi în alte economii importante”, a declarat pentru Reuters Ayhan Kose, adjunctul economistului şef al Băncii Mondiale.
„Acestea sunt veştile bune. Ceea ce nu este o veste bună este că am putea fi blocaţi pe banda lentă”, a adăugat oficialul.
Banca Mondială se aşteaptă ca economia mondială să crească cu 2,7% atât în 2025 cât şi în 2026, un nivel mult sub media globală de 3,1% din deceniul de dinaintea pandemiei. De asemenea, instituţia estimează că dobânzile în următorii trei ani vor rămâne duble faţă de media din perioada 2000-2019, afectând avansul economiei şi sporind presiunile asupra datoriei în ţările emergente care se împrumută în dolari.
Ţările care reprezintă 80% din PIB-ul şi populaţia lumii vor înregistra o creştere mai slabă până în 2026 decât nivelul de dinaintea pandemiei, se arată în raport.
„Perspectivele pentru cele mai sărace economii mondiale sunt chiar mai îngrijorătoare. Ele se confruntă cu plăţi ridicate aferente serviciului datoriei, cu posibilităţi comerciale limitate şi evenimente climatice costisitoare. Acele ţări vor continua să aibă nevoie de asistenţă internaţională pentru a-şi finanţa necesităţile”, a declarat economistul şef al Băncii Mondiale, Indermit Gill.
Cererea solidă şi datele privind inflaţia mai ridicată în SUA au întârziat aşteptările privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA (Fed), iar pentru al doilea an consecutiv economia americană a sfidat predicţiile privind declinul activităţii. Banca Mondială se aşteaptă ca economia SUA să crească cu 2,5% atât în 2024, similar cu nivelul din 2023, dar mult peste estimarea din ianuarie, de 1,6%.
De asemenea, China, a doua economie mondială, ar urma să înregistreze anul acesta un avans de 4,8%, de la un nivel de 4,5% previzionat în ianuarie, pe fondul majorării exporturilor care au compensat cererea internă slabă. Dar PIB-ul Chinei ar urma să crească cu doar 4,1% în 2025, pe fondul dificultăţilor din sectorul imobiliar.
În raportul Băncii Mondiale se arată că cele mai mari riscuri la adresa perspectivelor economiei mondiale sunt efectele semnificative ale conflictelor armate din Gaza şi Ucraina.
Extinderea războiului în Orientul Mijlociu ar putea cauza noi perturbări ale transportului maritim, ar putea majora preţurile ţiţeiului şi ar putea duce la o inflaţie mai ridicată. În egală măsură, sporirea incertitudinilor privind evoluţia invaziei ruseşti în Ucraina ar putea perturba pieţele pentru petrol şi cereale, în timp ce sunt afectate investiţiile în ţările vecine, avertizează Banca Mondială.
Extinderea restricţiilor comerciale, determinată de rivalităţile geopolitice, ar putea de asemenea afecta redresarea comerţului mondial. Banca Mondială se aşteaptă la o creştere a comerţului mondial de 2,5% în 2024, faţă de un avans de 2,3% prognozat în ianuarie.
Dar sporirea protecţionismului şi politicile industriale din multe state ar putea duce la o ineficienţă ridicată în lanţurile globale de aprovizionare şi ar putea reduce investiţiile în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, se arată în raport.
Citește și: