Pandemia a fost un punct de cotitură, după decenii de reducere a sărăciei, în 2020 încă 71 de milioane de oameni trăind în condiţii de sărăcie extremă. Aceasta înseamnă că 719 de milioane de oameni – sau aproximativ 9,3% din populaţia globului – trăia cu doar 2,15 dolari pe zi, iar actualul război, reducerea creşterii în China şi majorarea preţurilor la alimente şi energie ameninţă să încetinească eforturile de reducere a sărăciei, apreciază Banca Mondială. Instituţia estimează că 574 de milioane de oameni, sau aproximativ 7% din populaţia globului, vor supravieţui cu doar 2,15 dolari pe zi până în 2030, în special în Africa.
Preşedintele BM, David Malpass, atrage atenţia asupra perspectivelor sumbre cu care se confruntă zeci de milioane de oameni şi cere schimbări politice majore pentru stimularea creşterii şi impulsionarea eforturilor de eradicare a sărăciei.
„Progresele în reducerea sărăciei extreme au fost stopate în tandem cu creşterea economică mondială redusă”. Sporirea sărăciei este cauzată de inflaţie, deprecierea valutelor şi crizele extinse care s-au suprapus, a apreciat Malpass.
Pentru a modifica aceste evoluţii, Banca Mondială consideră că ţările trebuie să extindă cooperarea, să evite subvenţiile ample, să se concentreze pe creşterea economică pe termen lung şi să adopte măsuri care să ajute la creşterea veniturilor, fără a-i afecta pe cei mai săraci.
Reducerea sărăciei a încetinit în ultimii ani şi cei mai săraci suferă cel mai mult. În timpul pandemiei, cei mai săraci 40% dintre oameni s-au confruntat cu o pierdere de 4% a venitului mediu, dublu faţă de pierderile suferite de cei mai bogaţi 20%, se arată în raport.
Cheltuielile guvernamentale şi sprijinul de urgenţă au ajutat la evitarea unei creşteri şi mai mari a ratelor sărăciei, dar redresarea economică a fost inegală, economiile în curs de dezvoltare, cu mai puţine resurse, cheltuind mai puţin şi obţinând mai puţin, explică Banca Mondială.
Instituţia consideră că acum sărăcia extremă se înregistrează în special în Africa Subsahariană, care are o rată a sărăciei de aproximativ 35% şi reprezintă aproximativ 60% din totalul persoanelor aflate în sărăcie extremă.