Jim Yong Kim a precizat că Banca Mondială se va concentra pe 10 ţări, printre care se numără India, China, Bangladesh şi Congo, care împreună găzduiesc 80% dintre persoanele din întreaga lume care trăiesc în sărăcie extremă, adică persoanele care trăiesc cu mai puţin de 1,25 dolari pe zi.
Potrivit lui Jim Yong Kim angajamentele anuale ale Băncii Mondiale ar urma să crească la peste 70 de miliarde de dolari pe an în următorul deceniu, de la 45-50 de miliarde de dolari pe an în prezent.
‘Nevoile de dezvoltare ale lumii depăşesc cu mult capacităţile de răspuns ale Băncii Mondiale’, a declarat Jim Yong Kim într-un discurs la Council on Foreign Relations. ‘Însă putem face mult mai mult’, a adăugat preşedintele Băncii Mondiale.
Creşterea finanţării însoţită de o programată reducere de personal şi de buget a instituţiei fac parte din prima realiniere majoră a Băncii Mondiale după anul 1997. De la preluarea mandatului de preşedinte al Băncii Mondiale, în urmă cu doi ani, Kim a încercat să energizeze instituţia financiară internaţională pentru a o face mai agilă şi mai utilă, în special pentru ţările cu venituri medii.
Creşterea finanţării va implica toate diviziile importante ale Băncii Mondiale, inclusiv un plus de finanţare în valoare de 100 de miliarde de dolari pentru ţările cu venituri medii, de care se ocupă Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), în timp ce divizia Băncii Mondială care este responsabilă de sectorul privat, Corporaţia Financiară Internaţionala(IFC) îşi va creşte angajamentele anuale cu 26 de miliarde de dolari pe an. De asemenea, Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor (MIGA) intenţionează să-şi crească garanţiile cu 50% în următorii patru ani.
În ceea ce priveşte România, zilele trecute premierul Victor Ponta a declarat că boardul Băncii Mondiale va aproba pe 27 mai o nouă strategie de parteneriat cu România, pe 4 ani, care presupune acordarea unei linii de creditare de un miliard de euro anual. Prim-ministrul a precizat că sumele vor fi folosite în special pe trei domenii – sănătate, educaţie şi incluziune socială, dar şi pe proiectele pe energie pe care România le desfăşoară în această perioadă.