Conform rezultatelor preliminare publicate luni, Banca Naţională a Elveţiei a realizat un profit de 19 miliarde de franci de pe urma investiţiilor sale în valută, care au crescut anul trecut până la 645 miliarde franci, o sumă echivalentă cu întreaga economie a Elveţiei, la care s-a adăugat un profit de 3,9 miliarde franci de pe urma valorii rezervelor sale valutare. Rezultatul înregistrat de SNB este al doilea cel mai bun din ultimul deceniu şi vine după pierderile record din 2015.
Pentru a slăbi francul elveţian, pe care l-a catalogat în mod repetat drept ‘semnificativ supraevaluat’, Banca Naţională a Elveţiei a acumulat rezerve de valută prin vânzarea de franci şi cumpărarea de valută. Un franc puternic îi afectează pe exportatorii elveţieni, pentru că face mai scumpe produsele lor peste hotare. De asemenea, pentru a reduce cererea de investiţii în franci, Banca Naţională a Elveţiei a perceput dobânzi negative pentru fondurile păstrate în rezervă pentru băncile comerciale.
Banca Naţională a Elveţiei nu este obligată să facă profit, în condiţiile în care mandatul său este asigurarea stabilităţii preţurilor. Însă o parte din profitul SNB este distribuit Guvernului federal elveţian şi celor 26 de cantoane elveţiene. Pentru profitul înregistrat în 2016, SNB se aşteaptă să majoreze sumele acordate pentru plata dividendelor de la 1 până la 1,5 miliarde de franci, la care se vor adăuga dividendele de 15 franci pe acţiune plătite investitorilor.
Din punct de vedere legal, SNB are statutul unei corporaţii în care majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Guvernul federal elveţian şi cele 26 de cantoane. Există, de asemenea, aproximativ 2.000 de investitori privaţi care primesc dividende dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate.