La 31 decembrie 2014, SNB deţinea cu 4,7% mai puţine acţiuni la Apple decât la sfârşitul lui septembrie.
De asemenea, Banca Naţională a Elveţiei şi-a redus participaţiile deţinute la Exxon Mobil şi Johnson & Johnson cu 3,5% şi, respectiv, 7,4%.
SNB are un statut special în rândul băncilor centrale, putând face investiţii în acţiuni, în timp ce Rezerva Federală a SUA (Fed) nu are permisiunea de a face astfel de achiziţii. Astfel, Banca Naţională a Elveţiei a decis să investească în acţiuni 15% din rezervele sale în valută, restul fiind folosit pentru a achiziţiona obligaţiuni guvernamentale cu rating ridicat.
Rezervele în valută ale SNB au crescut semnificativ, după ce instituţia a impus în septembrie 2011 un prag de 1,20 franci pentru un euro. În 15 ianuarie, Banca Naţională a Elveţiei a şocat pieţele financiare după ce a eliminat pragul minim de 1,20 franci pentru un euro, ceea ce a provocat o apreciere de 30% a francului elveţian în raport cu moneda euro şi cu 25% faţă de dolar.
Menţinerea acestui prag ar fi costat instituţia 100 de miliarde de franci elveţieni (110,84 miliarde de dolari) pe lună, a avertizat recent Fritz Zurbruegg, membru al boardului SNB. Acesta a apreciat că instituţia ar putea lua în considerare stabilirea unui prag minim pentru un coş valutar alcătuit din euro şi dolar.
La sfârşitul lunii ianuarie, rezervele valutare ale SNB se ridicau la 498,4 miliarde de franci elveţieni (539,1 miliarde de dolari).