În timp ce Guvernul de la Roma se aşteaptă la un avans al PIB-ului de 1% în 2024, Banca Centrală previzionează o creştere de 0,5%, sau de 0,7% dacă cifrele nu sunt ajustate sezonier şi calendaristic.
Ministrul de Finanţe Giancarlo Giorgetti (foto), care a admis recent un nivel mai redus al creşterii, încearcă să îndeplinească reglementările UE fără să renunţe la promisiunile făcute alegătorilor, inclusiv reduceri de taxe costisitoare. Creşterea economică mai redusă ar putea face mai dificilă îndeplinirea reglementărilor fiscale stabilite de Bruxelles.
Italia este vizată de procedura de deficit excesiv (EDP) şi a promis ca până în 2026 să readucă deficitul sub limita stabilită de UE, de 3% din PIB, şi să înceapă reducerea datoriei ca procent din PIB începând din 2027.
În trimestrul trei din 2023 economia italiană a stagnat neaşteptat, deşi Banca Centrală se aşteaptă la „o expansiune moderată în acest trimestru” şi „un ritm mai solid de creştere începând din semestrul doi din 2025, pe fondul tendinţelor favorabile de consum şi a redresării exporturilor”.
Aceste evoluţii vor duce la un avans al PIB-ului de 0,8% în 2025 şi de 1,1% în 2026, a estimat Banca Centrală a Italiei.
Şi Institutul de Statistică (Istat) a revizuit în scădere evoluţia PIB-ului Italiei în 2023, indicând un avans de 0,7%, de la un nivel estimat anterior de 0,9%, iar analiştii avertizează că obiectivul Guvernului de a înregistra o expansiune de 1% anul acesta nu va putea fi realizat.