România a încheiat anul trecut cu o inflație de 5,1%, față de o prognoză a BNR de 4,9%. Inflația ar urma să scadă pe parcursul primului trimestru din acest an, apoi să urce în trimestrul al doilea la peste 5%, după care să scadă treptat până la 3,8% în decembrie. La finele lui 2026 creșterea prețurilor ar trebui să ajungă la 3,1%.
Conform guvernatorului se schimbă situația economiei din perspectiva cererii. De la un execedent masiv trecem la un deficit amplu.
„Anul precedent avem o creștere, cât a fost, mică, bazată mai mult pe consum și consumul, față de potențialul economic, a fost mult mai mare… Am fost generoși și am creat creștere economică și locuri de muncă în alte țări, în țările vecine”.
Principalele declarații ale guvernatorului Mugur Isărescu:
– Faptul că avem o politică mai ridicată e legat de tensiunile politice interne și acum, în mod corect, considerăm că stabilitatea financiară, cu stabilitatea cursului de schimb, este importantă, aș spune chiar foarte importantă. Din această cauză și prudența noastră, care aș spune că nu este exagerată, o reducere a ratei de dobândă de politică monetară ar putea să sune în urechile piețelor, având în vedere dimensiunea deficitelor, ca o invitație la depreciere, ceea ce acum nu este cazul să se întâmple
-După mai mulți ani în care am avut excedent de cerere, cu măsurile luate de actuala coaliție, ordonanța de la finele anului trecut, bugetul pe 2025, țara intră într-un deficit de cerere. Să vedem cum funcționează, important este ca în combinație cu politica fiscală, politica monetară, această nouă situație să nu ducă spre recesiune. Dacă creșterea economică se va baza în principal pe investiții și pe absorbție de bani comunitari, credem că acest lucru poate fi evitat, să avem inflație în scădere și creștere economică, nu mare, dar oricum creștere economică
– Coborârea la noi a fost mult mai lentă. Acest lucru s-a întâmplat în 2024, an electoral, cu mai multe probleme, pe care nu le mai prezint acum