Institutul pentru lucrări religioase (IOR, denumirea oficială a băncii) nu a realizat controale suficiente asupra clienţilor săi şi a permis deţinătorilor de conturi să transfere sume importante în beneficiul altora, conform aceleiaşi surse.
„Există un risc ridicat în modul de funcţionare al IOR, care nu îşi identifică clienţii cu precizie, putând fi folosit ca un ecran pentru a disimula operaţiuni ilegale”, scriu anchetatorii într-un document citat de jurnalul Corriere della Sera.
Aceştia acuză de asemenea băncile italiene care au acceptat transferuri de la IOR fără a verifica originea fondurilor, care au fost transferate ulterior altor bănci.
„IOR poate deveni cu uşurinţă un vector pentru spălarea de bani de origine criminală”, subliniază anchetatorii.
Aceştia contrazic de asemenea declaraţiile IOR care asigură că toţi clienţii sunt congregaţii religioase sau clerici.
„Există şi persoane private care, deoarece beneficiază de o relaţie privilegiată cu Sfântul Scaun, pot efectua depozite de bani sau deschide conturi”, precizează aceştia.
Ancheta se axează asupra unor transferuri în valoare de 23 de milioane de euro efectuate în septembrie 2010 de către banca Vaticanului către organismul de credit italian Credito Artigiano, din care trei milioane de euro au fost transferate către Banca del Fucino şi 20 de milioane către JP Morgan Frankfurt.
Transferul acestor fonduri a fost aprobat de Paolo Cipriani, atunci director general al IOR şi de către adjunctul său, Massimo Tulli. Amândoi au demisionat ulterior iar anchetatorii vor să pornească urmărirea penală împotirva acestora.
Conform La Repubblica, cei doi sunt de asemenea acuzaţi că au realizat zeci de alte transferuri către JP Morgan.
Papa Francisc a format o comisie de anchetă asupra bîncii şi afirmă că pregăteşte o restructurare profundă a instituţiei bancare, una dintre cele mai secrete din lume, aflată în centrul scandalurilor financiare, în cadrul unor reforme mai extinse le birocraţiei de la Vatican.
Vaticanul a realizat o reformă a finanţelor sale pentru a figura pe „lista albă” a statelor care respectă regulile luptei împotriva spălării de bani.