Băncile anunță scăderea prețurilor în imobiliare. Un nou risc identificat de bancheri pentru 2023: evaluarea în jos a activelor din rezidențial – Sondaj BNR

Patru riscuri ridicate şi şapte riscuri moderate, printre care şi nou apărutul risc care vizează evoluțiile din piața imobiliară rezidențială, au fost identificate de principalele bănci din România ca putând avea implicaţii asupra solvabilităţii sectorului bancar românesc, potrivit ultimului Chestionar privind riscurile sistemice dat publicităţii de către BNR la finalul anului trecut.

Primul risc sever identificat de principalele bănci din sistemul românesc (din punct de vedere al activelor deţinute) se referă la deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. „Acesta s-a menținut pe primul loc în harta riscurilor în ultimii doi ani. Următoarele riscuri ridicate, în ordinea importanței, sunt: riscul de creştere a costului de finanțare ca urmare a majorării ratei dobânzii şi/sau a deprecierii cursului de schimb cu efecte negative asupra capacității de plată a debitorilor, în special a populației şi IMM, riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental și riscul privind cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicații asupra solvabilității sectorului bancar”, arată rezultatele studiului întocmit de BNR.

Faţă de evaluările anterioare, riscul privind nerambursarea creditelor contractate de către sectorul neguvernamental a urcat de pe poziția 4 pe poziția 3, iar cel privind cadrul legislativ a coborât de pe poziția trei pe locul patru în exercițiul curent. De asemenea, „riscul de creştere a costului de finanțare ca urmare a majorării ratei dobânzii şi/sau a deprecierii cursului de schimb înregistrează cel mai înalt nivel curent al riscului, având cea mai ridicată probabilitate de apariție dintre cele patru riscuri ridicate”.

În ceea ce privește seria riscurilor moderate, după importanța lor, acestea sunt: riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare, riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară rezidențială, riscul privind lichiditatea sectorului bancar, riscul reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente, riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar şi sectorul public, riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară comercială și riscul climatic.

Comparativ cu evaluările din exercițiul anterior, principalele modificări se referă la riscul nou-introdus de BNR care vizează evoluțiile din piața imobiliară rezidențială. Acesta este un risc considerat relativ dificil de gestionat cu o probabilitate de apariție peste medie.

Următorul risc moderat este cel privind lichiditatea sectorului bancar, care a urcat în harta riscurilor cu o poziție, riscul reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente, riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar şi sectorul public şi riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară comercială și riscul climatic, care ocupă ultimele două poziții în harta riscurilor.

De ce se tem băncile comerciale în 2023

În contextul actual caracterizat de presiuni inflaționiste, principalele instituții de credit din România consideră că majorarea ratelor de dobândă are un impact direct, cu precădere asupra segmentului de clienți din sectorul populației, aceștia având în portofoliu în mare parte credite cu dobândă variabilă.

Printre principalele implicații ale creșterii ratelor de dobândă băncile includ: majorarea costului de finanțare atât pentru populație, cât și pentru companii, caz în care atât cererea de credit, cât și volumul creditării pot fi afectate în sens negativ, conducând la incertitudini legate de profitabilitate pe fondul creșterii riscului de credit.

Acest fapt poate antrena creșterea ratelor de neperformanță și, implicit, scăderea calității portofoliilor, în contextul diminuării capacității de rambursare a creditelor, determinată de creșterea serviciului datoriei într-o conjunctură economică dificilă pe plan intern (de ex. așteptări ale majorării prețurilor la gaze naturale și energie electrică în perioada următoare) și global (de ex. războiul din Ucraina).

O altă temere a băncilor româneşti se leagă de o eventuală intensificare a împrumuturilor denominate în monedă străină, pe fondul creșterii mai accelerate a dobânzilor la lei versus euro, respectiv, existența unui diferențial de dobândă substanțial. Un alt risc este legat de scăderea disponibilității resurselor de finanțare interbancare, aceasta fiind afectată în mod negativ de o politică monetară restrictivă, translatată într-un control ferm al lichidității și rate de dobândă mai mari.

Potrivit opiniilor instituțiilor de credit din România, deteriorarea perspectivelor macroeconomice la nivel global va afecta sentimentul economic pe partea de ofertă, alimentând presiunile inflaționiste și contribuind la reducerea puterii de cumpărare a consumatorilor. În plus, acestea consideră că dezechilibrele macroeconomice interne și nevoile de finanțare ridicate ale statului sunt factori suplimentari care, într-un context global nefavorabil, acționează în sensul creșterii riscului de credit de țară.

„Intensificarea tensiunilor geopolitice și deteriorarea perspectivelor macroeconomice la nivel global, coroborate cu așteptările privind intrarea în recesiune tehnică în zona euro (principalul partener comercial al României), ar putea determina o manifestare mai ridicată a riscului de credit, cu următoarele implicații: diminuarea cererii de credite din partea companiilor nefinanciare și  deteriorarea calității unei părți din portofoliul de credite acordate persoanelor fizice; deteriorarea calității activelor bancare, pe fondul deprecierii monedei naționale, creșterii inflației, întreruperilor în lanțurile de aprovizionare și costurilor crescute la energie, mărfuri și alte importuri, scăderii capacității de onorare a serviciului datoriei la credite, expirării moratoriilor; necesarul sporit de provizionare și scăderea profitabilității bancare”, arată studiul BNR.

Riscuri la nivelul sistemului bancar mondial şi european

Riscurile ridicate identificate de Comitetul European de Risc pentru Uniunea Europeană se referă la: vulnerabilitățile de pe piețele imobiliare rezidențiale; provocările de pe piețele imobiliare comerciale; probabilitatea unor incidente cibernetice la scară largă și evoluțiile pe termen mediu și lung ale datoriilor guvernamentale.

Primul risc sever identificat de BNR în ultimul raport de stabilitate se referă la incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice și al conflictului militar Rusia-Ucraina. La nivel global, perspectivele macroeconomice au continuat să se deterioreze, pe fondul prelungirii și accentuării crizei energetice și al evoluțiilor pe plan geopolitic determinate în mare măsură de conflictul militar dintre Rusia și Ucraina.

Astfel, rata de creștere economică la nivel global a fost revizuită în scădere cu 0,5 puncte procentuale de FMI, fiind estimată la 2,7 la sută pentru anul 20237, iar rata inflației la nivel internațional este estimată la 8,8 la sută pentru finalul anului 2022, cea mai mare valoare din ultimii 25 de ani. Conform celei mai recente analize a Fondului Monetar Internațional (FMI), cadrul macroeconomic la nivel global este unul fragil, iar perspectivele economice globale s-au deteriorat semnificativ. În această perioadă s-au cristalizat o serie de riscuri, unele chiar peste așteptări, precum: presiunile inflaționiste; încetinirea creșterii economice în China pe fondul restricțiilor aplicate pentru limitarea răspândirii COVID-19 și blocajele privind lanțurile de aprovizionare și efectele persistenței conflictului militar din Ucraina.

În contextul actual, principalele vulnerabilități identificate de FMI se referă la: volatilitatea ridicată pe piețele financiare pe fondul presiunilor inflaționiste semnificative și al incertitudinilor ridicate privind perspectivele economice; înăsprirea condițiilor financiare, respectiv creșterea costurilor împrumuturilor la nivel global, cu precădere pe piețele emergente; creșterea riscului de nerambursare pentru companiile nefinanciare, în condițiile în care firmele din categoria sub-investment grade sunt mai expuse la schimbările ciclului de credit și la deteriorarea apetitului la risc al investitorilor; creșterea costurilor de finanțare în dolari SUA și a ecartului randamentelor între contrapartide și riscul unei scăderi semnificative a prețurilor locuințelor pe fondul scăderii accesului la piața creditului ipotecar în contextul înăspririi standardelor de creditare și creșterii ratelor de dobândă.

La nivel european, conform celui mai recent Raport de stabilitate financiară publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), condițiile necesare pentru asigurarea stabilității financiare au continuat să se deterioreze de la data Raportului anterior. Riscurile în creștere privind inflația, în special cele generate de prețurile la energie, precum și riscurile privind perspectivele de creștere economică sub așteptări au crescut și sunt însoțite de incertitudini legate de traiectoria conduitei politicii monetare, de reducerea spațiului fiscal, de volatilitatea piețelor financiare și de contextul geopolitic.

Aceste vulnerabilități s-ar putea materializa simultan și, eventual, s-ar putea consolida reciproc, sporind riscurile la adresa stabilității financiare a zonei euro.