Vineri, acţiunile Erste Group Bank au scăzut la bursa de la Viena cu peste 16%, după ce banca a anunţat că se aşteaptă la pierderi nete de până la 1,6 miliarde de euro din cauza majorării provizioanelor în Ungaria şi România. Anul acesta titlurile au scăzut cu peste 25%. Analiştii susţin că anunţul Erste reaminteşte riscurile cu care se confruntă creditorii care operează în Europa Centrală şi de Est, o regiune care a generat marje de profit substanţiale în anii de după căderea comunismului, dar acum se confruntă cu probleme economice.
Guvernatorul OeNB, Ewald Nowotny, a declarat că majoritatea problemelor cu care se confruntă Erste sunt specifice acestei bănci. Dar în general băncile austriece s-au bazat prea mult în trecut pe creditarea în valută, a avertizat Nowotny.
Împrumuturile în valută acordate de băncile austriece în regiune încă se ridică la peste 74 miliarde de euro (101 miliarde de dolari) dar băncile încep să modifice această tendinţă, a explicat guvernatorul OeNB.
Andreas Ittner, adjunctul guvernatorului OeNB, a dezminţit speculaţiile că ar fi mai bine dacă bănci precum Erste, Raiffeisen Bank International sau UniCredit’s Bank Austria (divizie a UniCredit) ar părăsi regiunea.
‘Nu cred că a sosit momentul pentru majoritatea băncilor să ia în considerare astfel de scenarii, poate doar în puţine ţări. Din contră, în multe ţări ratele de creştere ar urma să fie mai ridicate decât cele din Europa Occidentală’, a afirmat oficialul austriac.
În raportul de stabilitate financiară publicat de Banca Centrală a Austriei (OeNB) se arată că indicele de adecvare a capitalului la principalii trei creditori austrieci se ridică la 11,4%, în timp ce la rivalele europene rata este de 13,6% iar la cele active în Europa Centrală şi de Est este de 12,7%.
Ittner susţine că Erste Bank pare cea mai expusă dintre băncile austriece la măsurile ce urmează să fie adoptate în Ungaria, deşi a apreciat că impactul acestora nu va fi atât de sever ca deciziile similare adoptate de Budapesta în 2011.
Băncile din Ungaria vor trebui, în decembrie, să convertească în forinţi creditele ipotecare în valută, a afirmat sâmbătă liderul grupului parlamentar al formaţiunii guvernamentale Fidesz, Antal Rogan, adăugând că Guvernul ar putea împărţi cu sectorul financiar costurile acestei operaţiuni.
Vineri, Parlamentul ungar a adoptat un proiect de lege destinat sprijinirii persoanelor care au luat un credit în valută, Banca Centrală estimând că actul legislativ ar putea provoca sectorului financiar costuri cuprinse între 600 şi 900 miliarde de forinţi (2,6-3,9 miliarde de dolari). Legea anulează practica utilizării unor cursuri de schimb diferite pentru eliberarea şi rambursarea creditelor în valută. Băncile vor trebui să recalculeze spread-urile pe baza cursului de schimb al Băncii Centrale. De asemenea, legea declară ilegală majorarea în mod unilateral a dobânzilor şi comisioanelor din contractele de credit.
Băncile austriece, în special Bank Austria, Erste Group Bank AG şi Raiffeisen Bank International AG (RBI), sunt cei mai mari creditori ai fostelor state comuniste din Europa de Est şi au o prezenţă importantă inclusiv în România.
Potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României, la finele anului trecut băncile austriece controlau 37,1% din totalul activelor din sistemul bancar românesc.