Criza datoriilor suverane a afectat reputaţia euro în sistemul financiar internaţional, iar perspectiva de a rivaliza cu dolarul – un vis al fondatorilor monedei europene – pare tot mai îndepărtată.
„Va fi a doua monedă ca importanţă la nivel internaţional, dar nu aş spune că există perspective de a contesta dolarul”, a declarat Jeffrey Frankel, profesor de economie la Kennedy School of Government de la Universitatea Harvard.
Opţiunea în privinţa rezervelor transmite un semnal clar despre monedele pe care ţările emergente le consideră cele mai stabile, sigure şi lichide. Euro constituie în prezent doar 24% din rezevele statelor emergente, cel mai redus nivel din 2002. Dolarul s-a menţinut la circa 60%.
Ţările emergente s-au orientat în schimb către alte monede, precum dolarul australian sau cele ale altor state cu economii în dezvoltare.
Dimensiunile economice ale zonei euro asigură în continuare monedei eurpene o anumită competitivitate, iar randamentele nu sunt mai reduse decât în alte economii avansate. În acelaşi timp, pieţele de obligaţiuni din zona euro nu mai sunt la fel de lichide, din cauza temerilor privind bonitatea Spaniei şi Italiei. Un activ păstrat în rezervele băncilor trebuie să-şi menţină valoarea şi să poată fi vândut rapid în timpul unei crize.
„Integrarea pe pieţele financiare din zona euro a făcut un pas înapoi în ultimii ani. Din această privinţă, euro a pierdut teren ca monedă de rezervă pe pieţele internaţionale”, a spus Frankel.
Euro ar putea deveni din nou mai atrăgător dacă zona euro face progrese către o uniune fiscală şi o piaţă unică a obligaţiunilor suverane. Perioada de glorie a monedei europene s-ar putea, însă să fi trecut, notează Financial Times, întrucât schimbările economice susţin noi monede, care vor reduce din importanţa euro şi a dolarului.