În cel mai recent raport al său, WGC susţine că lumea a consumat 4.345,1 tone de aur în 2018, în creştere faţă de 4.159,9 tone în 2017. Această creştere a fost stimulată în special de faptul că băncile centrale au achiziţionat 651,5 tone de aur în 2018, cu 74% mai mult decât în 2017 şi totodată a doua mare cantitate de aur achiziţionată vreodată într-un an de băncile centrale. WGC susţine că ţări precum China, Polonia, Rusia, Turcia şi Kazahstan şi-au majorat rezervele de aur.
Cererea de aur pentru bijuterii a fost relativ nemodificată la 2.200 de tone, creştere consumului în China, SUA şi Rusia fiind contrabalansată de un declin semnificativ în Orientul Mijlociu şi o scădere uşoară în India, al doilea cel mai mare consumator mondial.
Investitiţiile de retail în monedele şi lingourile de aur au crescut cu 4% până la 1.090,2 tone, stimulate de o creştere de 222% a cereri în Iran până la 62 de tone, potrivit WGC.
În schimb, interesul investitorilor financiar în aur a fost unul modest, fondurile de tip exchange-traded funds adăugând o cantitate de 68,9 tone de aur la deţinerile lor în cursul anului 2018, mai puţin cu 67% faţă de 2017. Însă situaţia a început să se schimbe în ultimele trei luni ale anului 2018, când creşterea incertitudinilor economice în China şi alte părţi ale lumii a provocat turbulenţe pe pieţele financiare. În mod tradiţional, aurul este considerat o investiţie sigură în perioade de turbulenţe politice sau economice.
Directorul de studii de piaţă de la WGC, Alistair Hewitt, a apreciat că achiziţiile de aur ale băncilor centrale se vor situa la un nivel ridicat şi în acest an, la fel ca şi cererea venită de pe primele două mari pieţe mondiale, China şi India, care vor consuma 900-100 de tone, respectiv 750-850 de tone de aur în 2019.
Cererea mondială de aur pe ansamblul unui an nu a mai coborât sub pragul de 4.000 de tone după 2009.