Băncile cred că cele mai performante firme din economie sunt cele din agricultură. Le dau credite fără probleme

La fel ca în anii precedenţi, firmele din România se finanţează preponderent prin metode interne: credite furnizor, majorări de capital, împrumut de la acţionari, conform Sondajului privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România realizat de BNR pe baza răspunsurilor firmelor. Doar 19% dintre companii au apelat la credite bancare sau de la IFN. Dintre firmele care au solicitat împrumut bancar, cele mai performante au fost firmele din agricultură, care s-au încadrat fără probleme în cerinţele bancare. De asemenea, multinaţionalele au contractat mai multe credite decât IMM-urile.
Gabriela Ţinteanu - lun, 05 aug. 2019, 18:51
Băncile cred că cele mai performante firme din economie sunt cele din agricultură. Le dau credite fără probleme

Pentru finanțarea operațiunilor zilnice, a investițiilor sau a altor proiecte, firmele utilizează preponderent surse interne, precum reinvestirea profitului, vânzarea de active sau credite de la acționari sau majorări de capital, similar exercițiului precedent.

Companiile apelează la credite bancare într-o măsură relativ redusă, principalele produse fiind descoperitul de cont sau liniile de credit. De asemenea, doar 8,7 la sută din total pasiv sunt reprezentate de credite de la bănci autohtone și de la IFN.

Din punct de vedere al dimensiunii, există diferențe semnificative între structura finanțării întreprinderilor de talie mică și mijlocie, comparativ cu aceea a companiilor mari. Astfel, în cazul IMM, principalele surse de finanțare sunt cele interne, în timp ce, pentru corporații, finanțarea bancară de tipul descoperitului de cont, al liniilor de credit sau al creditelor de trezorerie are o proporție semnificativă în structura de finanțare. În plus, corporațiile apelează într-o mai mare măsură la creditele de investiții (22 la sută, față de 7 la sută în cazul IMM).

În România, activitatea de investiții a firmelor se află la un nivel relativ scăzut, comparativ cu media europeană, conform unui studiu realizat de Banca Europeană de Investiții. Astfel, rata de creștere a investițiilor a fost negativă în perioada care a urmat crizei financiare, până în 2017, când firmele au reluat activitatea investițională. Cu toate acestea, doar 25 la sută dintre companii au investit în anul 2017, procent în scădere față de perioada premergătoare crizei financiare (43 la sută).

Companiile care activează în domenii precum agricultură, industrie și comerț se finanțează într-o mai mare proporție de la bănci, comparativ cu cele din sectoarele servicii, utilități, respectiv construcții și imobiliare. De asemenea, firmele din agricultură se remarcă prin utilizarea mai intensivă a creditelor pentru investiții de capital.

Investițiile pentru creșterea gradului de inovare reprezintă o destinație pentru fondurile contractate, externe firmei, în cazul a 4 la sută dintre corporații (1 la sută în cazul IMM). Investițiile destinate inovării sunt mai pronunțate în cazul companiilor din sectoarele cu grad ridicat de tehnologizare (high tech), respectiv 6 la sută dintre firmele din această categorie.

În intervalul aprilie 2018 – martie 2019, ponderea companiilor care nu au apelat la creditare de la bănci și IFN se menține la un nivel ridicat, de 78 la sută, similar exercițiului precedent. Doar 19 la sută dintre companii au apelat la astfel de finanțare și au primit aprobare pentru toată suma solicitată, acceptând condițiile și costurile creditului.

Același lucru este valabil și în ceea ce privește companiile de talie mică și mijlocie, în timp ce în cazul companiilor mari, doar jumătate dintre acestea nu au încercat să contracteze împrumuturi de la bănci sau IFN. În plus, rata de succes a corporațiilor este mult mai bună în a accesa un credit (44 la sută dintre acestea au primit creditul pentru care au aplicat).

În funcție de sectorul de activitate, cele mai performante firme în a accesa finanțare sunt cele din agricultură (37 la sută), în timp ce la polul opus se află firmele din sectoarele construcții și imobiliare, în rândul cărora doar 13 la sută au beneficiat de întreaga finanțare solicitată și au acceptat creditul. Structura pasivului firmelor susține aceste rezultate, având în vedere că pentru firmele din sectorul agricol creditele de la băncile autohtone reprezintă 15,4 la sută din pasiv. Firmele din sectoarele construcții și imobiliare au acces mai bun la finanțare din exteriorul țării, fiind diminuată nevoia de creditare de la instituții autohtone.

Companiile din servicii care activează în domenii ce presupun o intensitate mai redusă a gradului de cunoaștere (less knowledge intensive) au obținut într-o proporție mai mare aprobare pentru un credit (35 la sută), comparativ cu firmele care oferă servicii cu un nivel ridicat al cunoașterii (knowledge intensive), de numai 23 la sută.

În ultimele 12 luni, companiile care au contractat credite de la bănci sau IFN (27 la sută din total) apreciază că relația cu instituțiile financiare nu a suferit modificări, similar opiniei exprimate în exercițiul precedent. În structură, după dimensiune, 73 la sută dintre IMM au indicat faptul că nu au credite în derulare, în timp ce în cazul corporațiilor, ponderea celor fără credite este mai redusă, de 43 la sută.

Te-ar mai putea interesa și
Ungurii de la MVM CEEnergy negociază cu turcii de la Botas un nou acord de import de gaze
Ungurii de la MVM CEEnergy negociază cu turcii de la Botas un nou acord de import de gaze
Firma ungară MVM CEEnergy este în negocieri cu compania turcă de gaze Botas pentru un nou acord de import de gaze, a anunţat Laszlo Fritsch, directorul general al grupului din Ungaria, transmite......
AI la bugetari. Program de guvernare PSD privind digitalizarea – Ivan: Vorbim inclusiv de folosirea inteligenţei artificiale în administraţia publică
AI la bugetari. Program de guvernare PSD privind digitalizarea – Ivan: Vorbim inclusiv de folosirea inteligenţei artificiale ...
Inteligenţa artificială va fi folosită în administraţia publică din România, iar cel mai important proiect pregătit ...
UPDATE – România intră deplin în Schengen în ianuarie 2025, anunţă Ungaria. Primele reacţii
UPDATE – România intră deplin în Schengen în ianuarie 2025, anunţă Ungaria. Primele reacţii
România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025, a declarat ...
43% dintre companiile germane active în România estimează degradarea mediului economic în următoarele 12 luni
43% dintre companiile germane active în România estimează degradarea mediului economic în următoarele 12 luni
Aproximativ 43% dintre companiile germane din România estimează o înrăutăţire a situaţiei economice în următoarele ...