‘Dimensiunea sectorului bancar românesc se menţine relativ redusă în comparaţie cu celelalte ţări membre ale Uniunii Europene. Astfel, gradul de intermediere financiară, calculat ca pondere în PIB a activelor bancare brute (60,8% în 2014) continuă să se situeze cu mult sub media UE-28, în condiţiile trenării activităţii de creditare. Instituţiile de credit cu acţionariat majoritar străin domină piaţa bancară românească (peste 90% din activele bancare brute înregistrate la finele lunii decembrie 2014), scrie Agerpres. Cele mai mari cote de piaţă sunt deţinute de instituţiile de credit cu capital austriac (36,7%), francez (13,3%) şi grecesc (12,4%).
Bancpost (controlată de Eurobank Ergasias), Alpha Bank, Piraeus Bank şi Banca Românească (din grupul National Bank of Greece) au în România active în valoare totală de circa 9 miliarde de euro, peste 7.100 de angajaţi şi 534 de sucursale, potrivit calculelor ECONOMICA.NET bazate pe cele mai recente raportări financiare ale celor patru grupuri bancare. Potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale, „banca băncilor centrale”, băncile greceşti au o expunere de peste 15 miliarde de dolari pe România, la sfârşitul anului trecut.
Potrivit BNR, la nivel agregat, volumul activelor bancare brute s-a diminuat cu 3,4 miliarde lei în cursul anului 2014, până la 405,3 miliarde lei. Dinamica a fost influenţată de un număr restrâns de instituţii de credit cu capital străin, dar care deţin o cotă de piaţă importantă în cadrul sectorului bancar autohton; ajustările bilanţiere operate de aceste bănci în contextul necesităţii de îmbunătăţire a eficienţei operaţionale au fost mai ample decât creşterile organice consemnate în cazul altor instituţii de credit care şi-au intensificat activitatea de creditare în această perioadă.
BNR mai arată că, din perspectiva structurii pe debitori, la nivelul sectorului bancar s-au remarcat creşteri ale expunerilor băncilor faţă de sectorul guvernamental, ponderea acestor expuneri în totalul activelor bancare ajungând la 21,1%, fiind superioară mediei consemnate de instituţiile de credit din UE.
‘În perioada următoare, atractivitatea acestor plasamente este posibil să se diminueze, ţinând cont de introducerea graduală a unei cerinţe de capital pentru această clasă de expuneri, precum şi de iniţiativa formulată la nivelul Comisiei Europene în ceea ce priveşte modul de reglementare a expunerilor suverane, în sensul excluderii acestora din excepţiile aferente regimului expunerilor mari şi introducerea unei cerinţe de capital pentru riscul de concentrare’, conform raportului.
De asemenea, s-a constatat o creştere a plasamentelor externe, de la 12,1 miliarde lei în decembrie 2013 la 19 miliarde lei în decembrie 2014, îndeosebi la instituţii de credit din zona euro, pe termene de până la un an, ponderea acestora menţinându-se însă marginală în activul bilanţier, 4,7% în decembrie 2014.