Băncile cu capital grecesc din România îşi desfăşoară activitatea în mod normal
‘Activitatea Bancpost se desfăşoară normal. Bancpost este o bancă românească, o subsidiară independentă, cu propriul capital şi nivel de lichiditate. Ca persoană juridică română, Bancpost funcţionează în conformitate cu prevederile legislaţiei din România şi sub reglementarea şi supravegherea directă a Băncii Naţionale a României (BNR) şi nu este afectată de măsurile şi evoluţiile din Grecia’, au precizat reprezentanţii băncii pentru AGERPRES.
Potrivit acestora, banca este foarte bine capitalizată, indicatorul de solvabilitate al Bancpost (adecvarea capitalului) situându-se la valoarea de 18%, cu mult peste cerinţele minime de prudenţialitate impuse de legislaţie, de 8%. De asemenea, Bancpost deţine un raport credite/depozite subunitar, de 84%, fapt care susţine un grad ridicat de independenţă în gestionarea propriei activităţi bancare.
De asemenea, aceştia precizează că banca este participantă la Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB), depozitele clienţilor fiind garantate până la nivelul de 100.000 de euro/echivalent lei per deponent, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului 39/1996.
‘Piraeus Bank România este subsidiară locală, bancă românească şi are capital grecesc. Toate operaţiunile sunt localizate şi integrate politicilor pieţei bancare din România, reglementate de BNR. Nu sunt implementate politici de control de capital, nu sunt închise băncile şi nici nu sunt limitate operaţiunile. Clienţii Piraeus Bank România beneficiază de prevederile privind garantarea depozitelor prin Fondul de Garantare a Depozitelor de până la 100.000 de Euro. Banca Naţională a reglementat foarte clar intervenţiile acţionarilor tuturor băncilor, inclusiv ai celor din Grecia. Există un protocol foarte clar, cu reguli precise privind interferenţa acţionarilor’, se spune într-un comunicat al băncii.
Totodată, reprezentanţii băncii mai precizează că instituţia financiară are active de 2 miliarde de euro, lichidităţi peste media pieţei şi solvabilitate de 12,7%. În total, Piraeus Bank România are 300.000 de clienţi în cele 120 de sucursale din ţară.
O altă bancă cu capital grecesc din România, Alpha Bank, a precizat că îşi desfăşoară activitatea în mod normal şi că nu are probleme de solvabilitate sau lichiditate.
‘Alpha Bank România îşi desfăşoară activitatea în condiţii normale, fără niciun fel de restricţii, independent de evoluţia situaţiei din Grecia. Suntem o bancă românească, iar operaţiunile noastre se derulează în conformitate cu reglementările Băncii Naţionale a României şi sub atenta supraveghere a acesteia. Banca este foarte bine capitalizată şi foarte lichidă, cu o solvabilitate peste media sistemului bancar romanesc,’ a declarat, pentru AGERPRES, Sergiu Oprescu, preşedinte executiv Alpha Bank România.
Reprezentanţii Băncii Româneşti nu au putut fi contactaţi.
Cele patru mari bănci greceşti prezente pe piaţa românească sunt National Bank of Greece (care deţine Banca Românească), Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank (care deţine Banc Post).
Referitor la ţările care deţin participaţii la capitalul social al băncilor autohtone şi sucursalelor băncilor străine, rapoartele anuale ale băncii centrale din România arată că, în ultimii ani, primele trei poziţii în capitalul agregat au fost ocupate de Grecia, de Austria şi de Olanda. Astfel, în 2009 Grecia se situa în top cu 26,6%, urmată de Austria, cu 16,9% şi de Olanda cu 9%. În 2013, Austria ocupa prima poziţie investiţională, cu 23,1%, iar următoarele două poziţii în capitalul agregat au revenit Greciei, cu 19,5% şi Olandei, cu 10,2%. În 2014 în top se situa Austria, cu 27,2%, iar următoarele două poziţii în capitalul agregat au revenit Greciei, cu 17,5% şi Olandei, cu 10,2%.
Premierul elen Alexis Tsipras a anunţat, duminică, impunerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital, limitând retragerile zilnice de numerar la 60 de euro. În plus, băncile elene vor fi închise până în 6 iulie, fiind afectate şi sucursalele băncilor străine din Grecia.
De asemenea, Alexis Tsipras, a anunţat organizarea unui referendum având ca temă ultima ofertă de acord făcută Greciei de către creditorii săi. Decizia cu privire la referendum a provocat stupoare şi i-a determinat pe europeni să lase să expire, marţi seară, programul de asistenţă financiară de care beneficia Grecia. În lipsa unui acord cu creditorii până la sfârşitul lunii iunie, Grecia nu va putea achita o tranşă de 1,5 miliarde de euro către FMI, ceea ce o va plasa în incapacitate de plată şi va deschide o perioadă de incertitudine puternică pentru întreaga zonă euro