Băncile din Austria se adaptează modelului din Europa Centrală şi de Est – FT

După criză, istoria s-a schimbat. Săptămâna trecută, cea mai mare bancă austriacă după active, Erste Group, a raportat pierderi de 1,03 miliarde de euro în trimestrul doi din 2014, în principal din cauza problemelor din România şi Ungaria. Între timp, expunerea rivalei sale vieneze Raiffeisen Bank International la Ucraina şi Rusia a exasperat investitorii.

Nu doar în 2014, Europa Centrală şi de Est a reprezentat un mediu operaţional dificil pentru băncile din Austria: din 2008 instituţiile de creditare ale ţării au cheltuit 44 miliarde de euro – sau 65% din profitul lor operaţional din timpul acelei perioade – pentru acoperirea riscurilor legate de creditare, conform datelor Băncii Naţionale a Austriei (OeNB).

Datele includ şi eforturile legate de Hypo Alpe Adria, un creditor regional în care s-au injectat fonduri masive şi a fost naţionalizat în timpul crizei. Dar aceste probleme ridică semne de întrebare referitoare la modul în care mai funcţionează modelul băncilor austriece concentrat pe CEE.

‘Motivul pentru care băncile austriece s-au extins în Europa Centrală şi de Est a fost că ele au sperat că penetrarea bancară în regiune se va apropia de cea din Europa Occidentală şi prin urmare ele vor înregistra un ritm de creştere mai rapid decât băncile cu expunere la Europa Occidentală. Dar 15 ani mai târziu, pieţele nu s-au apropiat. Nu doar asta ci se pare că băncile nu au calculat adecvat riscurile. Expansiunea băncilor austriece a fost alimentată de împrumuturile în valută, dar când monedele străine s-au prăbuşit, ele au rămas cu un nivel ridicat al creditelor neperformante’, a explicat Eleni Papoula, analist la Berenberg.

În loc să-şi menţină prezenţa în astfel de state, în condiţiile în care Raiffeisen are operaţiuni în 15 ţări iar Erste în nouă – Eleni Papoula arată că ele ar trebui să se concentreze pe pieţele cu performanţe mai bune, cum ar fi Austria, Cehia şi Slovacia.

Şefii principalelor bănci austriece văd lucrurile destul de diferit. ‘Dacă te gândeşti la următorii 25 de ani, dacă te gândeşti la perspectivele de creştere din Cehia sau România, şi le compari cu cele din Portugalia sau Belgia, de exemplu, dacă te gândeşti la situaţia impozitelor din acele state, la pieţele forţei de muncă, la cerinţele legate de infrastructură, încă suntem extrem de încântaţi să fim aici’, a afirmat directorul general al Erste, Andreas Treichl.

Treichl şi omologul său de la Raiffeisen, Karl Sevelda, subliniază că, deşi unele pieţe din CEE se confruntă cu dificultăţi, ele sunt diferite şi nu există un numitor comun al acestor dificultăţi. ‘Nu poţi să le pui pe toate într-un coş’, declară Karl Sevelda.

Băncile din Ungaria vor trebui, în decembrie, să convertească în forinţi creditele ipotecare în valută, a anunţat recent liderul grupului parlamentar al formaţiunii guvernamentale Fidesz, Antal Rogan, adăugând că Guvernul ar putea împărţi cu sectorul financiar costurile acestei operaţiuni. Parlamentul ungar a adoptat un proiect de lege destinat sprijinirii persoanelor care au luat un credit în valută, Banca Centrală estimând că actul legislativ ar putea provoca sectorului financiar costuri cuprinse între 600 şi 900 miliarde de forinţi (2,6-3,9 miliarde de dolari). Legea anulează practica utilizării unor cursuri de schimb diferite pentru eliberarea şi rambursarea creditelor în valută. Băncile vor trebui să recalculeze spread-urile pe baza cursului de schimb al Băncii Centrale. De asemenea, legea declară ilegală majorarea în mod unilateral a dobânzilor şi comisioanelor din contractele de credit.

În contrast, deprecierile de active cu care se confruntă Erste în România provin dintr-o combinaţie de creditare agresivă şi plata supra apreciată a afacerii pe care a cumpărat-o aici în 2005. Ucraina este prinsă în conflictul geopolitic.

Dar Erste şi Raiffeisen şi-au adaptat modelele lor de afaceri în ultimii ani. Au oprit acordarea de credite în valută către persoanele fizice şi şi-au redus prezenţa pe unele pieţe mici. De exemplu, în 2013 Erste a părăsit Ucraina iar Raiffeisen şi-a restructurat activitatea în Slovenia.

Analiştii cred că sunt necesare alte ieşiri de pe pieţele din CEE, în special în cazul Raiffeisen.

‘Cred că ceva se va întâmpla pe termen mediu dar problema este că oamenii sunt în prezent sceptici privind regiunea deci este dificil de obţinut un preţ decent la vânzare’, a apreciat analistul Thomas Neuhold, de la Kepler Cheuvreux.

În prezent, nu sunt planificate ieşiri din regiune, susţine Karl Sevelda. Încercările Raiffeisen de a ieşi din Ucraina sunt amânate din cauza conflictului din acest an. În pofida temerilor investitorilor, banca nu intenţionează să iasă din Rusia, cea mai profitabilă piaţă a Raiffeisen, dar acum este afectată de sancţiunile occidentale.

Totuşi, Karl Sevelda afirmă că Raiffeisen va fi mai prudentă în privinţa noilor afaceri pe pieţe precum Ungaria şi Rusia, unde climatul este dificil. ‘Trebuie să fii flexibil şi să te adaptezi când este necesar. Modelul încă este valid dar pieţele se dezvoltă diferit’, a apreciat şeful băncii austriece.

Şi Andreas Treichl este, de asemenea, optimist privind viitorul şi crede că acţiunile Erste adoptate pentru curăţarea bilanţului înseamnă că prezenţa băncii în Europa Centrală şi de Est ar putea deveni din nou un avantaj.

‘Lăsând la o parte evoluţiile din Ungaria ne-am terminat procesul de curăţire a bilanţului. În principiu estimez evoluţii extrem de pozitive în 2015 şi după aceea’, a prognozat şeful băncii austriece

Băncile austriece, în special Bank Austria, Erste Group Bank AG şi Raiffeisen Bank International AG (RBI), sunt cei mai mari creditori ai fostelor state comuniste din Europa de Est şi au o prezenţă importantă inclusiv în România.