Băncile din Grecia ar putea avea nevoie de noi injecţii de capital pentru a fi salvate de la faliment- Bloomberg

National Bank of Greece, Piraeus, Eurobank Ergasias şi Alpha, care împreună controlează aproximativ 91% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional care, în cadrul programului de asistenţă financiară a Greciei, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curăţarea sectorului bancar elen, scrie Agerpres.

Analiştii avertizează că aceste bănci s-ar putea confrunta cu o reducere drastică a capitalului de bază din cauza majorării provizioanelor pentru creditele neperformante. Chiar dacă Grecia ajunge la un acord cu creditorii săi, viitorul pachet de asistenţă financiară va trebui să includă o nouă rundă de finanţare pentru băncile cu probleme.

În primul trimestru din 2015, economia Greciei a reintrat în recesiune, iar incertitudinile din ultimele luni, combinate cu lipsa unui acord între Guvernul de la Atena şi creditorii internaţionali, precum şi lansarea unor zvonuri privind impunerea unor condiţii mai favorabile pentru achitarea împrumuturilor au dus la creşterea ratei creditelor neperformante. Cele patru bănci elene ar putea fi nevoite să suplimenteze provizioanele cu 16 miliarde de euro pentru a-şi acoperi pierderile, din cauza creditelor a căror achitare a fost întârziată cu cel puţin 90 de zile sau care au fost restructurate. Se estimează că valoarea totală a acestor credite este de 59 de miliarde de euro şi afectează nivelul lichidităţilor băncilor şi fundamentele lor.

‘Ne aşteptăm ca nivelul creditelor neperformante să ajungă la cea mai ridicată valoare în primul trimestru din acest an, dar acum estimăm că undeva în 2016 se va întâmpla asta, în funcţie de evoluţia economiei. Există un risc ridicat ca unele împrumuturi restructurate să nu poată fi achitate şi băncile să aibă nevoie de injecţii suplimentare de capital’, a apreciat analistul Nondas Nicolaides, de la Moody’s Investors Service.

Purtătorii de cuvânt de la National Bank, Piraeus şi Eurobank nu au comentat declaraţia.

Şi alţi analişti au avertizat că băncile din Grecia s-ar putea confrunta în următoarele luni cu o majorare a valorii creditelor neperformante (NPL) până la 100 de miliarde de euro, sau 45% din valoarea totală a împrumuturilor acordate, din cauza incertitudinilor privind evoluţia economiei şi a asistenţei financiare.

Oficiali bancari au declarat că, la sfârşitul primului trimestru din acest an, un împrumut din trei (35%) era pe ‘roşu’, achitarea lui fiind întârziată cu cel puţin 90 de zile. În plus, 10% din credite, evaluate la aproximativ 21 de miliarde de euro, sunt aproape de a ajunge pe ‘roşu’ în următoarele luni. Sunt împrumuturi care au fost dificil de achitat în trecut din cauza problemelor economice, iar băncile au fost nevoite să le reeşaloneze, pentru ca persoanele fizice şi juridice să le poată plăti.

Reprezentanţii Uniunii Europene, ai Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional au criticat modul în care băncile elene au gestionat problema creditelor neperformante şi au cerut măsuri care să accelereze procedurile.

Surse bancare au afirmat că obiectivul autorităţilor elene este de a recupera aproximativ două miliarde de euro din creditele neperformante. Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) a cheltuit 14 miliarde de euro pentru a acoperi deficitul de finanţare al băncilor lichidate în ultimii ani.

Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul susţin că oficialii Comisiei Europene vor cere băncilor din Grecia să-şi revizuiască planurile de restructurare, din cauza deteriorării rapide a condiţiilor financiare din ţară.

Executivul comunitar le-a transmis băncilor elene îngrijorarea privind actualele lor planuri de restructurare, citând necesitatea ajustării acestora la noile date macroeconomice, deteriorarea nivelului lichidităţilor, majorarea semnificativă a ratei creditelor neperformante (NPL) şi întârzierea implementării planurilor din cauza incertitudinilor politice şi economice din ultimele luni.

Scenariul pentru testele de stres la care au fost supuse anul trecut băncile elene indică un avans al PIB-ului Greciei de 2,9% în 2015 şi de 3,7% în 2016. Comisia Europeană a înrăutăţit estimarea privind evoluţia economiei Greciei în acest an la 0,5%.

Miercuri, Banca Centrală a Greciei a raportat că în perioada octombrie 2014 – aprilie 2015 au fost retraşi din băncile elene aproximativ 30 miliarde de euro (33,84 miliarde de dolari). De asemenea, instituţia a avertizat că încetinirea economiei se va accelera în lipsa unui acord cu reprezentanţii UE, BCE şi FMI.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.