Guvernul elen a renunţat, după ce a primit împrumuturi externe de la FMI şi statele zonei euro, să mai emită obligaţiuni pe pieţele internaţionale, din cauza dobânzilor foarte mari. Guvernul a continuat, însă, să se împrumute pe piaţa locală prin emisiuni de titluri pe perioadă scurtă.
Băncile elene au acoperit în ultimii ani necesarul de finanţare al statului şi au folosit titlurile ca garanţii pentru a accesa fonduri de la mecanismul pentru lichiditate de urgenţă (Emergency Liquidity Assistance) al BCE. Banca centrală zonei euro cere, însă, limitarea sumelor pe care statul le poate împrumuta prin titluri de Trezorerie.
Guvernul de la Atena este îngrijorat înaintea reuniunii Eurogroup de la începutul săptămânii următoare, scrie Kathimerini. În cazul în care ţara nu primeşte următoarea tranşă de ajutor extern, se va afla într-o situaţie financiară extrem de dificilă.
La câtve zile după reuniunea Eurogroup de pe 12 noiembrie, Grecia va trebui să rostogolească sau să plătească datorii de 6,6 miliarde de euro, formate din titluri de Trezorerie ajunse la maturitate. Agenţia de administrare a datoriei statului a programat două licitaţii pentru vânzarea de titluri săptămâna aceasta şi la începutul săptămânii următoare, având în vedere că titlurile sunt scadente pe 16 noiembrie.
În România sunt prezente mai multe bănci elene, între care EFG Eurobank prin Bancpost, National Bank of Greece prin Banca Românească, dar şi Alpha Bank şi Piraeus Bank sub brand propriu.
Băncile din Grecia au au fost afectate puternic de recesiunea severă şi de măsurile dure de austeritate adoptate de guvern pentru împrumuturile externe. De asemenea, instituţiile de credit au serioase probleme privind capitalul, după ce au participat la un program de restructurare a datoriei statului, în urma căruia au fost şterse datorii de circa 100 de miliarde de euro.