Testele de stres ar putea să nu fie încheiate până în octombrie dar creditorii au admis că băncile elene au urgent nevoie de capital pentru normalizarea operaţiunilor. De aceea, va fi alocată iniţial suma de 10 miliarde de euro, iar după finalizarea testelor de stres derulate de BCE se va cunoaşte suma exactă de care au nevoie creditorii eleni.
Informaţiile vin în condiţiile în care autorităţile de la Atena vor să atenueze restricţiile asupra mişcărilor de capital. Băncile greceşti, închise din 29 iunie din cauza retragerilor masive, şi-au redeschis porţile cu aproape o lună mai târziu, pe 20 iulie, dar au rămas în vigoare, cu unele relaxări, restricţiile asupra mişcărilor de capital. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase zilnic de la bancomat este fixată la 420 de euro, în loc de 60 de euro pe zi până în prezent, pentru a evita formarea de cozi la ATM-uri.
Sursele susţin că suma de 10 miliarde de euro va fi suficientă pentru restabilirea încrederii în sistemul bancar elen.
Verificarea efectuată de autorităţile de reglementare din Grecia şi de BCE ar putea fi finalizată în octombrie, a afirmat o sursă din domeniul bancar pentru Reuters, scopul fiind acoperirea deficitului de capital până în ianuarie, când va intra în vigoare noua lege care prevede că cei care deţin depozite semnificative vor contribui la costul salvării băncilor cu probleme.
BCE a decis să deruleze noi teste de stres în rândul băncilor elene pentru a şti cu exactitate care este necesarul lor de capital şi pentru a decide viitoarea strategie referitoare la creditorii din Grecia. Conform deciziei adoptate la recentul summit al liderilor zonei euro, sistemul bancar elen va primi fonduri de 10 – 25 miliarde de euro pentru recapitalizare.
În ultimii ani situaţia băncilor elene s-a înrăutăţit, din cauza declinului economiei şi a majorării creditelor neperformante, astfel încât vor avea nevoie de a treia recapitalizare din 2010, când Grecia a avut nevoie de asistenţă financiară pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.
‘Evaluarea cuprinzătoare a situaţiei băncilor elene va fi finalizată după această vară. Va fi un proces mai rapid comparativ cu testele de stres derulate anul trecut. Indicele minim de adecvare a capitalului cerut băncilor ar putea fi de 8% în scenariul de bază şi de 5,5% într-un scenariu advers, dar aceste condiţii încă nu s-au stabilit’, susţin sursele.
Din ianuarie, când a venit la putere Guvernul de stânga, băncile au pierdut 75% sau 14,5 miliarde de euro din capitalizarea lor de piaţă.
Începând din luna noiembrie a anului trecut, Mecanismul European de Supervizare bancară este responsabil în mod direct de supravegherea unui număr de aproximativ 123 de grupuri bancare europene. Această tânără autoritate, care operează sub egida BCE, a derulat anul trecut o vastă analiză a activelor bancare din zona euro, precum şi teste de rezistenţă care au scos în evidenţă nevoile de capital ale mai multor instituţii financiare din regiune. Un test de rezistenţă este o simulare a mai multor scenarii diferite de criză financiară prin care poate fi testată soliditatea instituţiilor bancare.
Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) – principalul acţionar al băncilor elene – este instituţia care s-a ocupat de recapitalizarea acestor instituţii. Piraeus Bank, Alpha, National Bank of Greece şi Eurobank, care împreună controlează aproximativ 91% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional care, în cadrul precedentelor programe de asistenţă financiară pentru Grecia, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curăţarea sectorului bancar elen.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România