Pentru prima dată din 2017 până în prezent crește rata creditelor neperformante calculată potrivit definiției ABE, de la 3,94% la finalul lunii martie la 4,38% la finele lui iunie. Potrivit calculelor ECONOMICA.NET bazate pe ultimele date BNR, profitul trimestrial al sistemului bancar a scăzut de la aproape 1,6 miliarde de lei în trimestrul 1 la doar 1,3 miliarde de lei în trimestrul 2, cu o creștere a activelor de numai 100 de milioane de lei, mult mai mică decât în trimestrele anterioare.
O scădere apreciabilă, cea mai mare din ultimul an și jumătate, a suferit și rentabilitateaa capitalului, indicele ROE ajungând la doar 9,81%, cel mai mic nivel din 2017 până în prezent.
Sistemul bancar a fost unul dintre segmentele cele mai afectate de criza COVID. În primul rând, măsurile luate de stat și, anterior, imposibilitatea de plată în care au ajuns clienții care și-au pierdut locurile de muncă au făcut ca băncile să suspende până la finalul anului plata ratelor pentru peste 320.000 de clienți. În al doilea rând, mulți dintre clienții persoane juridice au început să aibă de asemenea probleme cu plata obligațiilor către bănci.
Într-o analiză comparativă a efectelor generate de pandemia de gripă spaniolă, singura epidemie comparabilă cu cea generată de Covid 19, Banca Națională atrage atenția asupra câtorva riscuri importante, unele chiar sistemice, care ar putea să afecteze sistemul bancar românesc. Astfel, un prim efecte direct cu care băncile comerciale deja s-au confruntat este scăderea valorii instituțiilor de credit, la nivele similare celor de după criza din 2008, când capitalizarea de piață a BRD, de exemplu, a scăzut cu aproximativ 30%, iar cea a Băncii Transilvania cu 38%. Așa se explică și intreruperea negocierilor de vânzare cumpărare pentru cele câteva bănci scoase la mezat înainte de pandemie și pesimismul supraveghetorului șef al BNR că doar o singură tranzacție de va finaliza în acest an (cel mai probabil Garanti Bank cumpărată de OTP Bank).
Un nou risc sistemic