China a devenit principalul partener comercial al Rusiei după ce Kremlinul a fost exclus de pe pieţele occidentale în urma impunerii de sancţiuni, ca răspuns la invadarea Ucrainei, în 2022. Pe fondul „prieteniei nelimitate” dintre Moscova şi Beijing, importuri şi exporturi de aproximativ 240 miliarde de dolari sunt acum stabilite aproape în întregime în yuani, scrie Bloomberg.
Dar sporesc dovezile care arată că băncile din China se tem să nu fie penalizate pentru finanţarea indirectă a maşinii de război a Rusiei, după cele mai recente sancţiuni SUA, anunţate în iunie. Problemele legate de plăţi au fost în centrul agendei în timpul întâlnirii dintre preşedintele rus Vladimir Putin cu omologul chinez Xi Jinping.
În condiţiile reducerii lichidităţilor în yuani în Rusia, firmele sunt nevoite să utilizeze operaţiuni swap cu Banca Centrală a Rusiei, operaţiuni care anterior erau percepute ca fiind costisitoare, şi se apela la ele doar în ultimă instanţă. Volumul mediu zilnic de yuani împrumutaţi prin operaţiuni a ajuns la 20 miliarde yuani (2,8 miliarde de dolari) în august, comparativ cu 10 miliarde yuani în iunie, conform calculelor Bloomberg.
Firmele ruseşti fac din ce în ce mai multe plăţi prin republicile din fosta Uniune Sovietică, cum ar fi Kazahstan, iar exportatorii pot păstra o parte mai mare a veniturilor lor în afara Rusiei, după atenuarea reglementărilor privind repatrierea obligatorie.
Cel mai mare grup bancar rus, Sberbank, „nu vede perspective” de îmbunătăţire a situaţiei legate de lichidităţile în yuani, a anunţat agenţia rusă de presă Interfax, citându-l pe Taras Skvortsov, vicepreşedinte al băncii.