La întâlnire au participat reprezentanţii Deutsche Bank, Cerberus, Goldman Sachs, Bain şi BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) şi cei ai instituţiilor financiare turceşti Is Bank, Akbank, Garanti Bank, Finansbank, Alternatifbank şi Kuveyt Turk.
Economiştii şi-au exprimat îngrijorarea privind transparenţa creditelor neperformante deţinute de băncile turceşti, apreciind că nivelul acestora a crescut semnificativ în urma deprecierii lirei turceşti.
Câteva mari companii din Turcia, inclusiv Dogus Holding şi Yildiz Holding, au căutat să-şi restructureze împrumuturile anul trecut, iar ministrul de Finanţe, Berat Albayrak, a promis luna trecută că va injecta în băncile de stat cinci miliarde de dolari şi va şterge din bilanţurile lor creditele din domeniul energiei şi construcţiilor prin intermediul a două noi fonduri.
La 31 martie 2019, valoarea creditelor restructurate se ridica la 100 de miliarde de lire turceşti. Deşi rata creditelor neperformante (NPL) este de 4,04%, aceasta ar urma să crească la 6% până la sfârşitul anului, iar unii analişti estimează că ar putea ajunge la 8%.
Investorii, cum ar fi BERD, evaluează diferite metode pentru a investi în activele şi în împrumuturile cu probleme. Investitorii străini sunt interesaţi de activele mai puţin riscante, cum ar fi firmele din turism şi exportatorii care au venituri în valută, dar se confruntă cu probleme administrative, susţin sursele.
Anul trecut, lira turcească a pierdut peste 40% din valoare, în principal din cauza temerilor privind influenţa preşedintelui Tayyip Erdogan asupra economiei, cererilor sale repetate de scădere a ratelor dobânzilor şi a înrăutăţirii legăturilor cu SUA.
Analiştii atrag de mai multe luni atenţia asupra riscurilor la adresa economiei turceşti, confruntată cu o inflaţie de două cifre şi un deficit mare de cont curent, în pofida unei creşteri economice solide.