Băncile greceşti au nevoie urgentă de recapitalizare. Care este termenul limită
Bursa de la Atena înregistra luni dimineaţă un declin de 1%, după anunţarea rezultatelor la alegerile parlamentare anticipate de duminică. În urma numărării a 99,44% din voturi, partidul de stânga Syriza a obţinut 35,47% din sufragii, ceea ce îi va aduce 145 dintre cele 300 de locuri din Parlament.
Recapitalizarea băncilor va trebui să fie finalizată cu orice cost înainte de 30 decembrie 2015, deoarece există riscul propagării efectelor negative asupra economiei şi în 2016.
Noul Guvern va trebui să se grăbească, deoarece în cel de-al treilea acord de asistenţă financiară este stipulat că Parlamentul de la Atena trebuie să aprobe până în 15 octombrie noul cadru legislativ privind recapitalizarea băncilor, pentru ca proiectul de lege să fie în concordanţă cu operaţiunile Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) – principalul acţionar al băncilor elene – şi noua directivă europeană privind întărirea sistemului bancar.
O sumă de 25 de miliarde de euro din ultimul program de asistenţă acordat Greciei de creditorii internaţionali, în valoare de 86 de miliarde de euro, a fost alocată pentru recapitalizarea băncilor elene până la finele acestui an.
Guvernul interimar a înfiinţat un organism special pentru recapitalizarea băncilor, unde participă reprezentanţi ai ministerului de Finanţe, ai Băncii Centrale a Greciei (BoG) şi ai HSFS.
Săptămâna trecută, preşedintele Eurobank, Nick Karamouzis, a avertizat că recapitalizarea băncilor nu trebuie să dilueze prea mult participaţia actualilor acţionari, în caz contrar riscând să pună în pericol eforturile de redobândire a încrederii investitorilor, un lucru esenţial pentru relansarea economiei.
În prezent, necesităţile de capital ale primelor patru bănci greceşti, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank şi Alpha Bank, sunt evaluate de Banca Centrală Europeană, procedura fiind aşteptată să se încheie până la finele lunii octombrie.
Potrivit unor surse interne, BCE ar putea identifica un deficit de capital de până la 15 miliarde de euro, însă Nick Karamouzis susţine că acţionarii nu ar trebui să suporte întregul efort de recapitalizare încă din prima zi.
‘Este foarte important să fie restabilită încrederea, însă actualii acţionari nu trebuie înlăturaţi. Aceasta ar reduce în mod semnificativ grupul de investitori dispuşi să participe la majorarea de capital’, a apreciat Karamouzis.
Acesta crede că o abordare inteligentă ar fi ca investitorii privaţi să acopere doar o parte din recapitalizare, iar restul să fie asigurat de fondul de sprijinire al băncilor (HFSF).
Scenariul de bază avut în vedere în testele de stres derulate de BCE prevede o contracţie a economiei greceşti de 2,3% în acest an şi una de 1,3% în 2016, urmată de o creştere de 2,7% în 2017. Cu toate acestea, o creştere peste aşteptări, de 1,1%, înregistrată de economia Greciei în primele şase luni ale acestui an, sugerează că ar fi nevoie de o prăbuşire a economiei în a doua jumătate a anului, pentru a se confirma declinul de 2,3% prognozat pentru acest an. Cu toate acestea, la calcularea deficitului de capital al băncilor greceşti, BCE va lua în considerare şi un scenariu negativ, ale cărui ipoteze nu au fost date publicităţii.
Preşedintele Eurobank a adăugat că o mare parte din depozitele de 40 de miliarde de euro care au ieşit din băncile greceşti începând din luna noiembrie a anului trecut ar putea reveni înapoi în următoarele 18 luni.
Redobândirea încrederii pieţelor şi deponenţilor, reducerea împrumuturilor din Eurosistem, de circa 120 de miliarde de euro sau 65% din PIB, precum şi închiderea unui deficit de finanţare de peste 100 de miliarde de euro dintre credite şi depozite sunt condiţiile necesare pentru restabilirea capacităţii băncilor elene de a finanţa economia, susţine preşedintele Eurobank.
Băncile greceşti, închise din 29 iunie din cauza retragerilor masive, şi-au redeschis porţile cu aproape o lună mai târziu, pe 20 iulie, dar au rămas în vigoare, cu unele relaxări, restricţiile asupra mişcărilor de capital. Limita maximă a fondurilor ce pot fi retrase zilnic de la bancomat este fixată la 420 de euro, în loc de 60 de euro pe zi iniţial, pentru a evita formarea de cozi la ATM-uri.
În ultimii ani, situaţia băncilor elene s-a înrăutăţit pe fondul declinului economiei şi a majorării valorii creditelor neperformante, astfel încât acestea vor avea nevoie de a treia recapitalizare, începând din 2010 până în prezent, când Grecia a avut nevoie de asistenţă financiară pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.
Piraeus Bank, Alpha, National Bank of Greece şi Eurobank, care împreună controlează aproximativ 91% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional care, în cadrul precedentelor programe de asistenţă financiară pentru Grecia, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curăţarea sectorului bancar elen.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România