Băncile grecești dispar din România, cele cu capital autohton și italian cresc. Posibile tranzacții bancare ar putea urca pe locul doi capitalul italian în următorii ani

În 2024, sistemul bancar merge către o consolidare clară: ponderea capitalului autohton, privat și de stat, a devenit majoritară, în timp ce capitalul austriac a ajuns pe locul doi, iar cel italian pe trei. Capitalul grecesc aproape va dispărea din sistemul bancar anul acesta. Eventuala vânzare a Raiffeisen Bank ar scădea și mai mult ponderea capitalului austriac făncând loc celui italian pe poziția a doua.
Gabriela Ţinteanu - Dum, 26 mai 2024, 21:57
Băncile grecești dispar din România, cele cu capital autohton și italian cresc. Posibile tranzacții bancare ar putea urca pe locul doi capitalul italian în următorii ani

În ultimii ani, tendința de consolidare a sistemului bancar românesc este tot mai evidentă. Ponderea băncilor cu capital majoritar românesc, privat sau de stat, a crescut în ultimii ani, în 2024 fiind posibil ca acesta să depășească 35%. Ascensiunea ponderii capitalului românesc în total sector bancar se datorează, în principal, achizițiilor făcute de Banca Transilvania (Ideea Bank și OTP Bank), ceea ce va conduce la o cotă de piață de 23%-24% în acest an a băncii ardelene.

De asemenea, un rol important îl are dezvoltarea CEC Bank, bancă cu capital majoritar de stat, care a ajuns deja să dețină locul trei în piață din punct de vedere al activelor anul acesta, doar prin creștere organică. CEC Bank a ajuns să dețină 10,4% doar prin creșterea activelor. De asemenea, înființarea Băncii de Investiții și Dezvoltare va permite capitalului majoritar de stat să mai încorporeze ceva din totalul activelor bancare din România.

Exim Banca Românească, aflată pe locul opt din punct de vedere al activelor deținute, cu o cotă de piață de 3,27%, este un alt pion important în evoluția sistemului bancar românesc. Nu este exclus ca banca să se uite către noi achiziții în sistemul bancar, în aceeași idee de consolidare a ponderii capitalului autohton.

Băncile grecești dispar din 2024. Rămâne pe piață doar Vista Bank, banca unui armator grec, cu o cotă de piață de 1,61%

După ce băncile grecești au deținut 17% din sistemul bancar românessc, situându-se pe locul doi după austrieci, în 2008, iată că, în 2024, cota aceastora va ajunge mult sub 2%. Singura bancă grecească care rămâne în piață este Vista Bank, deținută de grupul Vardinogiannnis din Grecia, cu afaceri în mai multe domenii, inclusiv transportul maritim, care a fost începutul business-ului acestui grup grecesc. Vista Bank are sucursale în 20 de țări, iar în România deține o cotă de piață de 1,61%, după ce a cumpărat sucursala Credit Agricole de aici.

Pe piața românească este încă prezentă Alpha Bank, aflată pe locul nouă în sistem, cu o cotă de piață din punct de vedere al activelor de 2,9%. Alpha Bank se află în proces de fuziune prin absorbție cu UniCredit Bank, în viitoarea bancă, Alpha urmând a mai deține în România 9% din acțiuni.

”UniCredit S.p.a. anunță că a convenit condițiile economice cheie pentru fuziunea UniCredit Bank S.A. cu Alpha Bank România S.A., urmând a crea a treia bancă ca mărime de pe piața locală, cu o cotă de piață combinată de 12% din punct de vedere total active”, arată UniCredit într-o postare de pe site-ul propriu al băncii. Tranzacția face parte dintr-una europeană care include cumpărarea tuturor participațiunilor deținute de fondul național al Greciei care a reușit salvarea de la colaps a băncilor grecești în timpul crizei financiare din 2008 de către UniCredit.

Italienii prind ”curaj” în România. Ponderea capitalului italian va depăși 14% în 2024  

Ambasadorul Italiei la București, Alfredo Maria Durante Angoni, a declarat pentru Economica.net: ”Eu cred că faptul că bancile italiane cresc și vor crește pe piața românească este un indicator foarte interesant. Indică de fapt încrederea în potențialul de creștere al României.Iar acest interes se datorează faptului că atât IMM-urile românești cât și cele italiene se vor extinde pe piețele ambelor țări”.

”Noi avem o prezență economică foarte variată, foarte diversificată, cu 23.000 societăți a capitalului italian în registrul de firme al României, atât ca domeniu de activitate al firmelor, cât și ca mărime a fiecărei companii. La ora actuală, Ambasada Italiană încercă să pună la punct niște date statistice, care să ne ajute să înțelegem impactul investițiilor italiene din România, câte locuri de muncă pot să ofere și câte alte companii italiene ar putea să fie prezente în România”, a declarat ambasadorul Italiei în România.

Grupul Intesa San Paolo Bank a anunțat achiziția a 99,98% din acțiunile First Bank România de la fondul american de investiții JC Flowers. Tranzacția este așteptată să se încheie în prima parte a anului 2024. Cota de piață a viitoarei bănci universale va fi undeva la 2% din punct de vedere al activelor bancare.

Intesa Sanpaolo Bank activează în România ca bancă universală din 1996. La finalul anului 2022 a avut o cotă de piață de 1,09%, față de 1,10% cât a avut First Bank la finalul lui 2022, conform BNR. Teoretic, banca italiană va deține circa 2% din sistemul bancar românesc ca și cotă de piață. Alături de UniCredit, va deține probabil o cotă de păiață de peste 14% la finalul lui 2024.

Cote de piață, posibil a fi scoase la vânzare în 2024: BRD Societe Generale cu 10,1% și Raiffeisen Bank cu 8,7%. Cum s-ar împărți capitalurile?

Și aici vine partea interesantă! Pe lângă băncile micuțe, în România există la ora actuală potențial de vânzare pentru BRD Societe Generale și Raiffeisen Bank. Chiar dacă acționarii majoritari ai celor două bănci foarte mari din România (10,1% cotă de piață BRD și 8,7% Raiffeisen Bank) s-au gândit că ar putea vinde și sucursalele din România, în cadrul programelor mai ample de restructurare pe care le au, starea financiară a băncilor de aici nu indică deloc necesarul unei tranzacții.

Totuși, dacă BRD se va vinde, contează foarte mult cui. Cota de piață a băncii, de 10,1% ar majora consistent ponderea capitalului deținut în sistemul bancar din România, dacă banca ar fi achiziționată de o instituție de credit cu capital autohton. Dacă va fi achiziționată de KBC, cum s-a vehiculat deja în presa internațională, dar doar pe surse, pentru România ar însemna un nou jucător: capitalul belgian în ponderea sistemului bancar, undeva pe locul patru, după capitalul românesc (privat și de stat), austriac cu 23% în prezent, italian cu peste 14%.

Dacă Raiffeisen Bank se va vinde, și mai ales către PKO, deși surse din mediul bancar spun că tranzacția este nedorită, pentru că România dorește continuarea tradiției implementate de Raiffeisen Bank aici, chiar dacă achiziția băncii austriece ar fi făcută de o bancă mai mică, apare un nou capital străin în top cinci sector bancar România. Polonezii pe locul cinci în funcție de capitalul deținut în sectorul bancar românesc.

La sfârşitul anului 2008, în România funcţionau 43 de instituţii de credit (42 de bănci şi reţeaua cooperatistă CREDITCOOP). În funcţie de originea capitalului, două bănci deţineau capital integral sau majoritar de stat (CEC Bank şi Eximbank), trei bănci aveau capital majoritar privat autohton, 27 de bănci aveau capital majoritar străin, iar zece erau sucursale ale unor bănci străine. Băncile cu capital integral sau majoritar privat deţineau 94,8 la sută din active (iar băncile cu capital integral sau majoritar străin aveau 88,2 la sută din total active), în timp ce băncile cu capital integral sau majoritar de stat deţineau o pondere de numai 5,2 la sută, arată raportul anual al BNR pe 2008.

Din 2024, lucrurile se schimbă: vom avea 27 de bănci, iar ponderea capitalului autohton va fi majoritară în sistemul nostru bancar.

Top investitori în sistemul bancar din România

  1. România cca 35% (capital românesc de stat 12,5%)
  2. Austria 23%
  3. Italia cca 14%
  4. Franța cca 11%
  5. Olanda cca 10%
  6. SUA 3,5%
  7. Grecia sub 2%
  8. Turcia sub 2%
  9. Germania sub 0,5%
  10. Altele cca 1%
Te-ar mai putea interesa și
Bogdan Hossu, Cartel Alfa: Reducerea deficitului exclusiv prin tăieri de cheltuieli publice este periculoasă
Bogdan Hossu, Cartel Alfa: Reducerea deficitului exclusiv prin tăieri de cheltuieli publice este periculoasă
Reducerea deficitului fiscal exclusiv prin tăieri de cheltuieli publice reprezintă o măsură extrem de periculoasă, care riscă să afecteze profund sectoarele deja vulnerabile din România,......
Hidroelectrica, cea mai reclamată companie din energie, anul trecut
Hidroelectrica, cea mai reclamată companie din energie, anul trecut
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România și furnizor pentru mai mult de jumătate de ...
Ministerul Finanţelor a împrumutat peste 750 de milioane lei de la bănci – date BNR 21.11.2024
Ministerul Finanţelor a împrumutat peste 750 de milioane lei de la bănci – date BNR 21.11.2024
Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, joi, 752 milioane de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligaţiuni de ...
Rusia: Noua bază americană din Polonia creşte nivelul pericolului nuclear
Rusia: Noua bază americană din Polonia creşte nivelul pericolului nuclear
Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse a transmis joi că noua bază de apărare antirachetă a SUA din nordul Poloniei ...