Politica celor patru bănci elene de importanţă sistemică pentru 2023 este să distribuie dividende între 10% şi 30% din profituri, începând de la un nivel scăzut faţă de europeană, care este aproape de 50%.
Estimarea este că politica de dividende în perioada 2024-2026 va fi formată la un nivel de 50%, cu o creştere graduală în următorii trei ani, în funcţie de politica fiecărei bănci.
Maximizarea obiectivelor băncilor elene pentru perioada 2024-2026 va fi monitorizată prin intermediul Mecanismului unic de supraveghere: va fi nevoie anual de obţinerea aprobării şi de evaluarea ratei de adecvare a capitalului, care este aproape de media din zona euro.
Kerstin Af Jochnick, membru al Mecanismului unic de supraveghere, le-a transmis recent băncilor elene că „planurile lor pe termen mediu privind capitalul trebuie să ţină cont de scenarii adverse, care sunt încă posibile”, şi a avertizat asupra dificultăţilor semnificative cu care încă se confruntă băncile europene.
Sectorul bancar din Grecia revine la normalitate după trei runde de recapitalizare, care s-au terminat cu naţionalizarea băncilor greceşti în deceniul anterior, când ţara a fost zguduită de o criză financiară care a izbucnit la sfârşitul lui 2009.
În ultimii ani, băncile greceşti şi-au redus ponderea creditelor neperformante până sub 6%, de la un vârf de 45% în 2016, şi în paralel au redus participaţia statului. Totodată, băncile greceşti au devenit profitabile şi vor să distribuie dividende, de până la 30% din profiturile înregistrate în 2023.
Primele patru mari bănci greceşti, Eurobank, National Bank, Piraeus Bank şi Alpha Bank, au anunţat profituri cumulate de aproximativ 3,5 miliarde de euro în 2023, graţie dobânzilor mari şi creşterii economice solide.