Statul român e acţionar „uitat” la bănci CAER din Rusia şi din Grecia

Banca Internaţională de Cooperare Economică a fost creată cu scopul de a acţiona ca bancă de clearing pentru tranzacţiile internaţionale dintre statele CAER şi pentru a susţine tranziţia către rubla transferabilă ca etalon monetar în aceste state. Banca Internaţională de Investiţii a fost mai târziu creată pentru a finanţa investiţiile comune ale statelor membre.

CAER se dorea a fi la vremea aceea un corespondent comunist al Comunităţii Economice Europene, predecesorul Uniunii Europene, iar rubla transferabilă trebuia să devină ceea ce este moneda euro în prezent.

Caracteristicile economiilor planificate şi lipsa unor monede convertibile – devizele statelor comuniste aveau cursul de schimb fixat artificial – a făcut ca rubla transferabilă să nu depăşească stadiul de unitate de măsură pentru schimburile comerciale, realizate în cea mai mare parte în sistem de troc.

Astfel, misiunea acestor bănci a eşuat, însă ele au continuat să fie ţinute în viaţă şi după prăbuşirea CAER. Prăbuşirea URSS a adus mari probleme şi pentru cele două bănci, probleme care au fost agravate de falimentul Rusiei din 1998 şi de restructurarea subsecventă a datoriei.

Banca Internaţională de Cooperare Economică (BICE) a fost înfiinţată în 1963 şi, potrivit statutului, avea „scopul de a promova cooperarea economică între ţările constituente şi dezvoltarea economică a acestora”.

Membrii băncii au fost la început Bulgaria, Ungaria, Germania de Est, Mongolia, Polonia, Cehoslovacia şi Uniunea Sovietică. România a aderat în 1964, iar Cuba şi Vietnam au intrat mai târziu în acţionariat.

Banca are încă de la început sediul la Moscova şi, în acest moment, are ca membrii guvernele Rusiei, Bulgariei, Vietnamului, Cubei, Mongoliei, României, Cehiei, Slovaciei şi Poloniei. România are o cotă de o cotă de 6,37% din capitalul BICE de 400 de milioane de euro, adică 25,5 milioane de euro. Şeful instituţiei este rusul Vladimir Belyy, iar reprezentantul României în Consiliul de Administrare este Egidiu Hentes.

Nicio afacere finanţată în România. Gazprom, compania care primeşte cei mai mulţi bani

Ultimele două rapoarte anuale ale băncii arată că banca nu a finanţat nicio afacere în România în 2010 şi 2011, deşi banca are o reprezentanţă aici încă din 2009. Banca s-a rezumat la a cumpăra bonduri emise de statul român pe pieţele europene în valoare de 5,3 milioane de euro în 2010, deţinerile crescând la 12,2 milioane de euro la sfârşitul anului 2011, conform raportului financiar.

Valoarea activelor BICE era de 584 de milioane de euro în 2011. Raportat la nivelul sistemului bancar din România, banca s-ar plasa în jurul locului 20. În această sumă intră însă şi un împrumut către Cuba, care nu a fost plătit. Astfel, activele totale ale băncii, scăzând pierderile pe Cuba, sunt de 351 milioane de euro.

Cele mai multe credite sunt plasate în Rusia (22,6 milioane de euro, în creştere de la 17,8 milioane de euro în 2010), Bulgaria (15,1 milioane de euro), Mongolia (12 milioane de euro) şi Elveţia (11,3 milioane de euro).

Banca are investiţii de 55 de milioane de euro la Bursa de la Moscova şi de 12 milioane de euro în obligaţiuni ale gigantului energetic Gazprom. De altfel, banca are o expunere de 26,4 milioane de euro pe industria petrolieră. Alte 14,8 milioane de euro sunt investite în infrastructură şi 11,3 milioane de euro în industria aerospaţială.

BICE nu desfăşoară operaţiuni cu persoane fizice, dar îşi împrumută angajaţii. Aceştia aveau împrumuturi de la bancă de  161.000 de euro în 2011 şi de 191.000 de euro în 2010. Banca a cheltuit câte 6,5 milioane de euro cu salariile în 2010 şi 2011, în creştere cu 400.000 de euro faţă de 2009, 220.000 de euro cu deplasările în scop de serviciu, 110.000 euro pe maşini în 2010 şi 101.000 în 2011.

Profitul băncii a fost de 10 milioane de euro în 2010 şi de 46,3 milioane de euro în 2011, creşterea venind după ce banca a vândut o parte din titlurile de investiţii deţinute la Bursa de la Moscova, iar o parte au fost convertite în titluri noi după fuziunea cu Russian Trading System (45,7 milioane de euro au intrat pe contul de profit din aceste operaţiuni).

Ungaria vrea să se retragă din 1992

Statul maghiar, cu o cotă de 8,38% din capitalul BICE, este în tratative pentru retragerea din această bancă încă din 1992. Cele 12 milioane de euro vărsate la capitatul BICE sunt însă reţinute până ce Cuba va plăti împrumutul de dinaintea căderii blocului comunist – ceea ce e destul de puţin probabil să se întâmple.
Banca Internaţională de Investiţii

Banca Internaţională de Investiţii a fost înfiinţată în 1970, tot cu sediul la Moscova, şi care are ca membrii actuali Rusia, România, Cehia, Bulgaria, Slovacia, Vietnam, Cuba şi Mongolia. România a intrat în acţionariat în 1971 şi are o cotă 5,9% sau 78 de milioane de euro din capitalul de 1,3 miliarde de euro al instituţiei, din care a vărsat o cotă de 12,6 milioane de euro.

La înfiinţare, semnatari au fost Bulgaria, Ungaria, Vietnamul, Cuba, Mongolia, Polonia, Romania, Uniunea Sovietică şi Cehoslovacia. Ungaria s-a retras în 1999 şi Polonia a făcut acelaşi lucru în 2000.

Ultimul raport financiar al băncii făcut public datează din 2007. Am încercat să contactăm reprezentanţii băncii pentru a ne funrniza date mai recente, dar aceştia nu au răspuns solicitărilor noastre. În 2007, BII avea active de 350 milioane de euro, un profit de 6,4 milioane de euro şi 194 de angajaţi. Cea mai mare cotă a activelor era reprezentată de plasamentele făcute de BII la alte bănci.

Banca a dat până la acel moment credite de 7,2 miliarde de euro în întreaga sa istorie, bani care s-au dus în peste 200 de proiecte de investiţii. În 2007, banca a acordat împrumuturi de 56 de milioane de euro, cele mai importante fiind dirijate către o investiţie într-o fabrică de ţevi din Bulgaria, şi către diverse investiţii ale companiilor ruseşti, inclusiv în secotrul imobliar rezidenţial din Moscova sau Nijni Novgorod.

5,1% din totalul portofoliului de credite era alocat României, în timp ce 76,8% era expunerea pe Rusia, iar Mongolia o cotă de 15,7%, ţară care are doar 0,335% din acţiunile băncii. La fel ca BICE, şi BII are în portofoliu obligaţiuni Gazprom, în valoare de 15,8 milioane de euro. Alte câteva zeci milioane de euro sunt investite în bănci străine.

La o întâlnire a Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Ruse din 2009, Alexandru Oraşcu, vicepreşedinte BII, invita firmele din România să ia finanţare de la banca sa, şi avertiza că proiectele trebuie să fie serioase şi, neapărat, scrise în limba rusă. Egidiu Hentes lansa aceaşi investiţie, şi constata că „într-adevăr, există oportunităţi deosebite pentru a face paşi înainte în colaborarea româno-rusă”. 

Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN) 

Ceva mai cunoscută este implicarea României în BCDMN, cu sediul la Salonic, Grecia. România este membru fondator în 1994 al Băncii, alături de Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Republica Elena, Georgia, Republica Moldova, Turcia, Republica Rusă şi Ucraina.

Banca şi-a început operaţiunile abia în iunie 1999 şi a dat de atunci credite de 2,2 miliarde de euro, conform raportului anual din 2010, ultimul disponibil. 10% din opraţiunile aprobate de Comitetul Director au fost destinate României, al patrulea cel mai mare beneficiar după Rusia, Turcia şi Ucraina. Însă doar o cotă de 5,5% (22,5 milioane de DST) revine României din creditele semnate şi implementate, în urma Turciei, Rusiei, Ucrainei, Bulgariei, Greciei, Azerbaidjanului şi Albaniei.

De-a lungul anilor, cei mai mulţi bani au fost investiţi în sectorul financiar, urmat de cel manufacturier şi energetic. Banca avea active de 815 milioane de euro în 2010, şi a făcut un profit de 10,7 milioane de euro.

Banca are un nivel al capitalului autorizat de 3 miliarde de DST (Drepturi Speciale de Tragere – moneda FMI, în care BCDMN îşi ţine contabilitatea) şi un capital aprobat şi subscris e 2 miliarde de DST sau 2,34 miliarde de euro. Acesta a fost ridicat de la un miliard de DST în 2007, când Georgia a refuzat să îşi crească participarea cota sa fiind preluată de România. Până în 2005, ţările au plătit 300 de milioane de DST şi trebuiau să plăteacă încă 100 de milioane în 2010 şi încă 200 între 2011 şi 2018, în plăţi anuale.

Grecia, Rusia şi Turcia au 16,5% din bancă, iar România are 14%, Bulgaria şi Ucraina 13,5% Azerbaidjan 5%, Albania 2%, Armenia şi Moldova 1% şi Georgia 0,5%.

Cota de capital subscris a României este de 280 milioane de SDR, din care vărsase în 2010 40,5 milioane SDR (45 milioane de euro).

Banca are 100 de angajaţi şi a cheltuit pentru fiecare dintre ei pe salarii şi beneficii o sumă anuală de 102.000 euro. Salariul mediu lunar plus beneficii este astfel de 8.500 de euro, de peste trei ori mai mult decât câştigă, în medie, cei mai bine plătiţi angajaţi din sistemul bancar românesc, cei ai La Caixa.