Băncile nu au participat, pentru a doua săptămână consecutiv, la licitaţia repo organizată de BNR

Economica.net
26 08. 2013
bnr_98e3a77022_48398000

Prin licitaţiile repo, BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobânda de politică monetară, de 4,5% pe an în prezent. Banii sunt împrumutaţi, de regulă, pentru o săptămână.

Pe fondul unei lichidităţi mai ridicate de care au dispus băncile dobânzile au fost mici în luna august, astfel că BNR a acordat împrumuturi prin repo doar unei singure bănci, în data de 12 august. Atunci, banca respectivă a accesat numai 7 milioane lei de la banca centrală.

Dobânzile pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o săptămână au crescut uşor luni, la la 3,17% – 3,67% pe an, de la nivelurile de vineri, de 2,98% – 3,48% pe an. Creşterea a fost susţinută de începerea unei noi perioade în care băncile trebuie să constituie rezervele minime obligastorii cerute de BNR.

Dobânzile sunt în continuare cu mult sub rata dobânzii de politică monetară a BNR, de 4,5% pe an.

Începând cu luna martie, BNR nu a mai limitat împrumuturile acordate băncilor comerciale prin licitaţiile repo, iar sumele accesate de atunci au fost cuprinse între 7,333 miliarde lei (la începutul lunii martie) şi 7 milioane lei (pe 12 august).

Banca centrală a limitat sumele împrumutate prin licitaţiile repo în perioada octombrie 2012 – februarie 2013. Reluarea plafonării a venit într-un moment în care cursul urcase pe piaţa interbancară peste 4,59 lei/euro şi se îndrepta spre maximele istorice. Sumele împrumutate de BNR în cadrul licitaţiilor repo au variat în perioda octombrie – februarie între 4 miliarde lei şi 11 miliarde lei.

În acelaşi timp, sumele solicitate de bănci în cadrul licitaţiilor repo au fost cuprinse între 12,73 miliarde lei şi un record de 38,49 miliarde lei. Volumele ridicate solicitate de bănci nu au reflectat fidel nevoia de lichiditate a acestora, din cauză că la licitaţiile plafonate sumele sunt acordate pro-rata, în funcţie de un indice rezultat în urma împărţirii umelor subscrise şi a valorii prezentate de banca centrală. Astfel, atunci când BNR anunţă un plafon băncile licitează valori mai ridicate pentru a se asigura că primesc cât mai mult din suma vizată.