În caz contrar, Mecanismul European de Stabilitate, fond cu resurse de 500 miliarde euro, ar urma să ofere linii de finanţare statelor afectate, pentru ca apoi autorităţile naţionale să fie responsabile de distribuirea banilor pentru restructurarea băncilor cu probleme, aşa cum s-a întâmplat în cazul Spaniei, potrivit documentului obţinut de Bloomberg.
Facilitatea intervenţiei directe a Mecanismului European e Stabilitate la băncile cu probleme face parte din strategia Uniunii Europene de consolidare a sistemului bancar prin supraveghere comună şi printr-o procedură clară de a gestiona situaţiile de criză bancară.
O ţară unde băncile au probleme „se va califica pentru recapitalizare directă numai dacă finanţele publice ar ajunge într-o situaţie foarte gravă”, se arată în raport, care a urma să acompanieze proiectul Comisiei Europene pentru rezoluţie bancară în zona euro.
Potrivit proiectului de directivă, rezoluţia reprezintă restructurarea unei instituţii financiare în vederea asigurării continuităţii funcţionării activităţilor sale esenţiale, menţinerii stabilităţii financiare şi restaurării, în totalitate sau parţial, a viabilităţii băncii respective.
Liderii europeni au convenit anul trecut ca Mecanismul European de Stabilitate să poată interveni în sprijinul băncilor aflate în criză fără a include autorităţile naţionale în procedură. Măsura, complementară pentru proiectul complex al uniunii bancare, are rolul de a rupe legăturile financiare dintre bănci şi guverne.
Procedura de rezoluţie bancară va avea propriul fond, finaţat iniţial cu garanţii de la statele membre, care vor fi înocuite în timp de comisioane percepute de la instituţiile de credit. Totodată, băncile vor suporta şi eventuale pierderi înregistrate de acest fond, potrivit raportului CE.
Raportul mai precizează că guvernele vor fi responsabile, până în anul 2015, de orice finanţare din bani publici necesară pentru sprijinirea sectorului bancar. După acest termen, se anticipează că instituţiile UE vor fi dobândit prerogativele pentru a derula proceuri de „bail-in” (restructurare din resurse proprii), similare mecanismului implementat în Cipru, legiferate prin directiva privind rezoluţia bancară.
Sistemul de rezoluţie bancară şi supraveghere bancară centralizată va include ţările din zona euro şi statele UE non-euro care vor solicita aderarea la sistemul de supraveghere al Băncii Centrale Europene. Includerea statelor non-euro se va face prin amendamente la tratatul privind Mecanismul European de Stabilitate sau prin acorduri bilaterale cu guvernele respective, potrivit raportului CE.