Băncile spaniole au nevoie urgentă de recapitalizare în plină forţă – bancheri

„Trebuie să se facă (recapitalizarea băncilor spaniole – n.r.) în plină forţă”, spune Christian Clausen, preşedintele Federaţiei Bancare Europene şi director general al Nordea, cea mai mare bancă suedeză.

Recapitalizarea băncilor spaniole a devenit obstacolul cheie care trebuie depăşit de liderii europeni, iar rezolvarea crizei din Spania ar calma pieţele, a afirmat el într-un interviu pentru Bloomberg.

Bancherii şi-au intensificat eforturile de a convinge Europa să acţioneze pentru soluţionarea crizei financiare din Spania, care riscă să îngenuncheze a patra economie a zonei euro în timp ce politicienii europeni nu reuşesc să se pună de acord privind strategia şi măsurile care ar trebui adoptate.

Comisia Europeană s-a pronunţat în luna mai în sprijinul propunerii de a oferi băncilor spaniole injecţii directe de capital din fondurile europene de urgenţă, idee respinsă de Germania, care preferă susţinerea indirectă a instituţiilor financiare, prin intermediul guvernului spaniol, care ar trebui să accepte condiţii de austeritate în schimbul ajutorului.

Băncile spaniole au „credite problematice” de 184 miliarde euro înaintate dezvoltatorilor imobiliari în perioada de „boom”. Antonio Lopez Isturiz, unul dintre liderii Partidului Popular European, a declarat joi la TVE că instituţiile de credit din Spania au nevoie de ajutoare de până la 100 miliarde euro.

Ministrul Finanţelor din Norvegia, Sigbjoern Johnsen, cere de asemenea ca UE să treacă la acţiune, avertizând că situaţia ameninţă stabilitatea pieţelor financiare norvegiene.

„Este important să reuşească să construiască o linie de apărare mai solidă în jurul băncilor. Problemele dintr-o ţară se revarsă rapid către alte economii. Norvegia este afectată prin evoluţia costurilor de finanţare ale băncilor locale în perioade de incertitudine”, a afirmat oficialul.

Fitch a retrogradat joi Spania cu trei trepte, de ;a „A” la „BBB”, cu două nivele deasupra categoriei „junk”, şi a crescut estimările privind costul salvării băncilor de la colaps la 100 miliarde euro. Agenţia de rating anticipează că economia spaniolă va rămâne în recesiune până la sfrşitul anului viitor.

Preşedintele Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel, Stefan Ingves, a declarat că Europa trebuie să acţioneze rapid dacă vrea să calmeze pieţele. Recapitalizarea băncilor spaniole trebuie însoţită de restructurarea sistemului financiar din ţară, consideră el.

„Trebuie să o facă, într-un fel sau altul. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Numai aşa poţi face ceaţa să se ridice”, a afirmat Ingves.

Aceleaşi opinii sunt împărtăşite de preşedintele grupului HSBC Holdings, Douglas Flint, care la înlocuit recent pe Charles Dallara la preşedinţia Institutului pentru Finanţe Internaţionale, cel mai mare grup de lobby al băncilor şi instituţiilor financiare la nivel mondial.

„Problema imediată este recapitalizarea băncilor acolo unde pieţele o consideră necesară, şi efectuarea acţiunii într-un mod care transmite încredere, adecvat şi corect”, spune bancherul britanic.

Clausen, preşedintele Federaţiei Bancare Europene, a adăugat că instituirea unei uniuni bancare europene ar fi „un pas în direcţia corectă”. Liderii europeni discută coordonarea reglementărilor bancare şi garantarea depozitelor la nivelul zonei euro, practic formarea unei uniuni bancare prin intermediul căreia reglementarea instituţiilor de credit să cadă în sarcina unor organisme europene, şi nu a guvernelor naţionale.

Un astfel de proiect ar trebui acompaniat de o mai strânsă integrare fiscală, însă aceste măsuri nu ar reprezenta o soluţie pe termen scurt pentru Spania, a afirmat el.

Mai mulţi lideri europeni, inclusiv preşedintele BCE Mario Draghi şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, susţin formarea unei uniuni bancare. Preşedintele UE, Herman Van Rompuy, vrea să prezinte, la summit-ul UE de la sfârşitul lunii iunie, propuneri privind „fundaţia” unei integrări mai profunde a economiilor din zona euro.

Comisarul european pentru piaţa internă şi servicii financiare, Michel Barnier, a declarat că planurile includ înfiinţarea unei reţele de fonduri naţionale finanţate de bănci, destinate stabilizării instituţiilor de credit afectate de criză. Barnier consideră că măsurile sunt necesare pentru combaterea practicilor de risc excesiv din sectorul bancar şi „apărarea” contribuabililor de povara unor noi bailout-uri.

Oficialul a adăugat că orice proiect de uniune bancară ar trebui să includă toate cele 27 de state membre, iar guvernele să aibă opţiunea să nu participe..

Ingves, preşedintele Comitetul de la Basel, notează că aceste planuri rămân în ceaţă.

„Când vorbeşti despre o uniune bancară, conceptul este vag. Nu ne spune prea multe, din câte văd eu, în privinţa modului în care vor fi influenţate, de la caz la caz, diverse bănci din diverse ţări, iar problemele actuale impun o astfel de abordare”, consideră el.

Barnier propune ca guvernele naţionale să colecteze anual o anumită sumă de la bănci, pentru a asigura un fond „minimal” care să poată fi accesat oricând pentru stabilizarea unui creditor aflat în criză. Autorităţile ar câştiga astfel timp pentru a putea elabora măsuri mai profunde, care să rezolve situaţia.

„Pe termen scurt, primul lucru pe care trebuie să-l facem este să stingem incendiul din Spania. Recapitalizarea băncilor spaniole ar calma pieţele”, a mai spus Clausen.