În ultima perioadă, paradigma de creditare a băncilor pare a fi uşor modificată. După criza din 2008, băncile se lăudau cu diversitatea lor de credite în moneda naţională, creditare care te scapă de problema riscului valutar. Tot atunci, Banca Naţională a României (BNR) a emis tot felul de condiţii restrictive pentru creditarea în valută. Unul dintre elementele de amintit este spre exemplu gradul maxim de îndatorare, mai redus decât în cazul creditelor în lei. La ora actuală, opt bănci, dintre care două mari -Banca Transilvania şi CEC Bank- acordă credite în valută. Pentru cei cu venituri mari, acest tip de împrumut este chiar avantajos comparativ cu cel în lei, dar are componenta de risc valutar.
Un alt produs nou apărut pe piaţa bancară este cel oferit de IFN-ul patronat de Unicredit: credite de refinanţare de maximum 100.000 de lei pentru o perioadă de până la 10 ani şi se nu vorbeşte nicăieri de garanţii imobiliare. Conform unor noi prevederi ale Regulamentului nr. 5 din 3 iulie 2020 pentru modificarea Regulamentului BNR nr. 17/2012, perioada de creditare (care în trecut era limitată la cinci ani de zile) a fost eliminată ca şi restricţie. Astfel, băncile pot alege perioade care depăşesc cinci ani exclusiv pentru operaţiunile de refinanţare a unor credite acordate înainte de 8 iulie 2020. Prin aceste credite însă nu se pot acorda sume suplimentare, acestea fiind accesate printr-un alt credit, păstrand cei cinci ani ca perioadă maximă pe care pot fi acordate. Destul de puţine bănci au implementat deocamdată acest produs.
Anumite tipuri de credite de consum pot fi acordate oricum pe o perioadă mai mare de cinci ani, iar acum unele bănci şi-au amintit de ele şi încep să le promoveze. Regulamentul 17 permite ca împrumuturile pentru studii/scop medical şi funerar să fie acordate pe o perioadă mai mare de cinci ani. În cazul acestora însă, cererea e atât de mică, iar procesul de analiză implică dovezi cu privire la utilizarea banilor, încât pentru astfel de nevoi se apelează la credite de nevoi personale, chiar dacă acestea au o perioadă de acordare de până la maximum cinci ani. Un exemplu în acest sens îl constituie BRD, cu un credit de nevoi personale pentru studenţi de până la 3.000 de euro, care poate fi rambursat în maximum 10 ani.
O altă noutate, readusă din trecut, este cea promovată de Alpha Bank: credite de nevoi personale de valori foarte mari (până în 150.000 de euro) rambursabili în 60 de luni fără analiză dosar, dar condiţionate de existenţa unui cash colateral în principiu un depozit de 30.000de euro).
Reprezentanţii ING Bank explică situaţia prin „existenţa unui exces de lichiditate in sistemul bancar. Băncile au nevoie să plaseze pasivele pe care le-au acumulat prin economisirea făcută de populație, însă nu putem confirma un trend de reorientare către clienții cu venituri mari, în cazul nostru distribuția fiind echilibrată pe toate categoriile de venituri”. Într-adevăr, depozitele populaţiei au crescut cu peste 14% în 2020, în timp ce creditarea a crescut doar cu 5,5%.
„Piața bancară se confruntă cu un excedent de lichiditate în acest moment. De la începutul pandemiei, depozitele bancare au crescut constant. În cazul ING, în 2020, depozitele au crescut cu 23%, comparativ cu creditare de 3%. Pentru a evita un dezechilibru economic, măsurile de stimulare a creditării se fac simțite, unde, bineînțeles, fiecare bancă alege ce și când implementează, în limitele legii și în funcție de propriile politici de cost/beneficii precum și apetit de risc”, spun reprezentanţii ING Bank
În privinţa evoluţiei creditării în acest an, ING crede că „anul 2021 a început foarte bine, cu o revenire a cererii de credite de consum la niveluri similare ante-COVID. Pe partea de credite ipotecare în continuare se observă o cerere în creștere, venită din nevoia de spații mai mari de locuit și de confort. Având în vedere aceste rezultate și trendul ascendent, suntem optimiști”.
Totuşi reprezentanţii băncii se mențin prudenți, deoarece această evoluție poate fi afectată de noul val de infectări cu COVID-19 pe care îl vedem în prezent și măsurile de restricție ce pot apărea drept consecință.