Băncile vor avea două săptămâni de negociere a noilor condiţii de creditare cu BNR. Creditele de refinanţare sunt condamnate la dispariţie

Modificarea Regulamentul 17/2012 ne întoarce la perioada dinaintea declanşării crizei financiare din 2008. Atunci, BNR a redus gradul de îndatorare permis băncilor în finanţarea populaţiei. Decizia a fost la fel de bruscă ca şi acum. E adevărat, de data aceasta se vorbeşte de circa un an şi jumătate despre aceste modificări preconizate, numai că nimeni nu se gândea la o asemenea amplitudine a reducerilor. Este vorba de reducerea gradului de îndatorare la 40% pentru creditele ipotecare cu dobândă variabilă şi la 40% a gradului de îndatorare pentru persoanele care au mai multe credite şi chiar în mai multe valute, cu respectarea strictă a valorilor înscrise în proiect.

Conform unor surse din piaţa bancară, proiectul BNR ar trebui semnat de Mugur Isărescu după aprobarea acestuia în Consiliul de Administraţie al băncii, care va avea loc cel mai probabil vineri. Este vorba despre o sedinţă de Consiliu cerută de necesităţile momentului, nu una de politică monetară sau de analiză a ratei inflaţiei.

În mare parte, decizia se datorează şi raportului FMI, care atrage atenţia că viteza creditului pentru persoane fizice este ridicată, iar în contextul reluării trendului de creştere a dobânzii, gradul de îndatorare permis de BNR băncilor comerciale este ridicat. Anexele la raportul FMI arată că un nivel maxim de 50% al gradului de îndatorare per debitor ar trebui să fie unul sustenabil. Acum gradul de îndatorare practicat de bănci la creditele ipotecare este de 50%-60% sau chiar 70% în cazul persoanelor cu venituri mari.

Într-adevăr, BNR a păstrat sugestia FMI, trecând în proiect un grad de îndatorare de maxim 50% pentru cei care accesează pentru prima dată un credit ipotecar în lei cu dobândă fixă, de minimum 5 ani (creditele BCR). Pentru creditele cu dobândă variabilă, inclusiv Prima Casă, care are formula de calcul a dobânzii stabilită prin lege, gradul de îndatorare este de 40%. Acelaşi este şi gradul de îndatorare pentru persoane care au mai multe tipuri de credite. Creditele cu dobândă fixă sunt astfel promovate de noul regulament, poate tocmai pentru că ele permit băncii să îşi asigure mai mult riscul viitor printr-o marjă sensibil mai mare decât cea practicată în cazul dobânzilor variabile.

Coborând însă gradul de îndatorare de la 60% pentru un credit accesat în urmă cu ceva ani, când poate nivelul Robor era de 0,75%, la o capacitate de îndatorare de maximum 40% acum, când nivelul Robor este de aproximativ 3%, iar veniturile clientului au rămas constante, posibilitatea ca acesta să îşi refinanţeze creditul este nulă. Deja gradul său de îndatorare a ajuns probabil la 70%-80%. De altfel, trebuie să amintim că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în 2008, când BNR a redus brusc gradul de îndatorare permis şi primul mare val de credite neperformante a fost generat tocmai de cei care se gândeau la o refinanţare a datoriilor pentru a-şi uşura povara. Poate de aceea, unele voci din mediul bancar spun că banca centrală ar trebui să se gândească dacă nu ar fi mai echitabil ca, cel puţin o perioadă de timp, refinanţarea împrumuturilor să beneficiezte de alt tratament decât cel descris în proiectul de reglementare.

Celălalt efect va fi impactul major asupra instituţiilor financiare nebancare şi în special asupra celor care oferă împrumuturi mici pe perioade mai scurte de timp. Gradul de îndatorare scade în acest caz până la 25% din veniturile nete ale clientului, venituri care sunt supuse şi unei analize de stres pe posibilitatea majorării dobânzilor cu 2% faţă de 0,6 puncte procentuale în prezent, dar elimină analiza de stres de diminuare a veniturilor cu 6%. 

Surse din piaţă spun că BNR a constatat că reglementarea IFN-urilor realizată în toamnă, cu aplicare de anul acesta, nu a avut efectul scontat.

Un al motiv invocat de BNR pentru a explica această decizie luată abrupt se leagă de faptul că sunt pregătite premizele unei noi bule imobiliare. Indecşii imobiliari pentru România arată că preţul unui apartament de două camere nu trebuie să depăşească salariile medii nete strânse în cinci şase ani, ceea ce la noi ar corespunde unei valori de circa 54.000 de euro. Preţuri peste această valoare pentru un apartament de două camere arată o supraîncălzire a economiei, supraîncălzire ce trebuie temperată. În plus, măsura BNR vine la circa un an de zile după majorarea salariilor.

Or, în teorie, într-o perioadă cu stimuli fiscali să permiţi şi creşterea creditării se pare că nu este o situaţie tocmai în regulă din punct de vedere economic. În concluzie, măsura BNR va aduce mai puţine credite, de valori mai mici şi va condamna la dispariţie creditele de refinanţare. În plus, creditele cu dobândă fixă vor deveni vedete.