Bangkok se scufundă şi ar putea fi acoperit parţial de apă până în 2030

Construit pe terenuri mlăştinoase la doar 1,5 metri deasupra nivelului mării, acest megalopolis cu peste 10 milioane de locuitori „se scufundă astăzi cu 1-2 centimetri pe an şi riscă să fie afectat de inundaţii foarte importante în viitorul apropiat”, a dezvăluit Tara Buakamsri, directorul filialei thailandeze a asociaţiei Greenpeace, într-un interviu acordat pentru AFP.

În timpul marilor inundaţii din 2011, peste o cincime din oraş a fost acoperit cu apă. Zonele periferice au fost deosebit de afectate, în timp ce cartierul de afaceri a fost scutit de un veritabil dezastru graţie unor diguri ridicate în mare grabă.

Acest scenariu ar putea să se repete din ce în ce mai des: „aproape 40%” din oraş ar putea fi inundat începând din 2030, potrivit previziunilor Băncii Mondiale, ai cărei specialişti consideră că Bangkok este unul dintre cele mai ameninţate oraşe din Asia, alături de Jakarta.

Bangkok, considerat „un oraş obez construit pe un schelet de copil”, potrivit unei expresii folosite de geologul Thanawat Jarupongsakul, este mai întâi victima propriei sale dezvoltări frenetice: greutatea blocurilor de tip zgârie-nori, care nu încetează să fie construite în acest oraş aflat într-o perpetuă transformare, contribuie la scufundarea progresivă a metropolei.

„Iar numeroasele canale care traversează capitala, denumită în trecut ‘Veneţia Orientului’, au dispărut în mare parte, fiind acoperite de o importantă reţea rutieră. Ele reprezentau totuşi un bun sistem de drenaj natural”, a declarat Suppakorn Chinvanno, expert în chestiuni climatice la Universitatea Chulalongkorn din Bangkok.

Pânza freatică este ameninţată

La fenomenul de scufundare a oraşului au contribuit şi din milioanele de metri cubi de apă ce au fost pompaţi în pânza freatică timp de multe decenii.

Utilizarea apelor subterane este de acum înainte reglementată, însă anumiţi oameni continuă să străpungă pânza freatică în mod ilegal. În ianuarie, Poliţia thailandeză a inspectat zeci de bordeluri, acuzate că „sifonează” apele subterane pentru a oferi „masaje cu săpun” clienţilor lor.

Oraşul asiatic este şi o victimă a modificărilor climei, care au determinat o creştere a apei în Golful Thailandei cu 4 milimetri pe an, depăşind media mondială.

„Astăzi, oraşul este deja în mare parte sub nivelul mării”, a precizat Tara Buakamsri.

Kilometrii de litoral care înconjoară capitala thailandeză sunt la rândul lor afectaţi de o eroziune importantă.

„Acolo au fost amenajate numeroase ferme de creveţi, fapt care a accentuat fenomenul”, a subliniat Suppakorn Chinvanno.

Ameninţat la sud de către mare, oraşul este, la nord, deosebit de vulnerabil în faţa viiturilor provocate de ploile musonice, iar „specialiştii anticipează furtuni cu intensităţi tot mai mari în anii care vor veni”, a adăugat el.

În urma inundaţiilor din 2011, Guvernul thailandez a dezvăluit un plan de prevenţie, care a fost însă abandonat după lovitura de stat militară din mai 2014.

„Trebuie să urmărim în permanenţă factorii meteorologici şi geografici şi să ne adaptăm în fiecare an”, a subliniat Narong Ruangsri, directorul departamentului de drenare şi asanare din Bangkok.

„În prezent, dispunem de mijloace importante: o reţea de canale de peste 2.600 de kilometri, staţii de pompare şi opt tuneluri subterane pentru evacuarea apei. Un alt tunel uriaş este în construcţie şi alte trei se află în etapa studiului de fezabilitate”, a detaliat acelaşi oficial thailandez.

De asemenea, un parc a fost construit în 2017, fiind conceput special pentru drenarea milioanelor de litri de apă pluvială şi reorientarea acesteia, pentru a evita inundarea cartierelor învecinate.

Au fost construite şi diguri suplimentare de-a lungul cursurilor de apă, noi bazine de retenţie, iar canalele existente au fost asanate.

Dar, potrivit unor experţi, aceste planuri foarte costisitoare ar putea să se dovedească insuficiente.

„Este nevoie de o politică clară de gestionare a solurilor din oraş”, a subliniat Tara Buakamsri.

„Este nevoie şi să se prevadă mai multe spaţii verzi, destinate absorbirii apelor provenind din inundaţii. Însă preţul foarte scump al terenurilor din Bangkok a făcut ca interesele economice să devină prioritare”, a deplâns acelaşi specialist.

Alţii se tem că digurile nu vor reuşi să protejeze decât anumite zone, precum cartierul de afaceri, în defavoarea cartierelor muncitoreşti periferice.