Bani în plus pentru 8,2 milioane de viitori pensionari. Senatul și comisiile au avizat proiectul, care mai trebuie doar votat în Cameră. Surse: PSD îl amână de zece luni
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2023/12/pensii-private-804x420.jpg)
Din postura de acționar notabil la multe dintre companiile mari listate la BVB, inclusiv la cele din energie, cum ar fi Hidrolectrica sau Petrom (plătitoare de dividend inclusiv prin voia Statului, care are tot interesul să își încaseze partea), fondurile de pensii administrate privat au fost nevoite să plătească, în 2023, un impozit total de 400 de milioane de lei, conform unor informații lansate în piață din zona administratorilor. Dacă impozitul de 8% pe dividend rămâne valabil și pe toată durata anului 2024, lucru foarte probabil, suma plătită pentru acest an va depăși substanțial cei 400 de milioane de lei, fiind posibil ca, în total, în doi ani, plățile să ajungă sau chiar să depășească un miliard de lei.
AICI textul OG 16/2022, care, alături de multe alte modificări ale Codului Fiscal, introducea și impozitul pe dividendul încasat de fondurile de pensii
De notat că aceste sume au fost practic achitate de către cei peste 8,2 mili0ane de contributori la sistem, ei fiind, de fapt, acționari la firmele plătitoare de dividende. Reamintim că toți angajații din România care în momentul lansării sistemului, anul 2008, aveau peste 18 ani și sub 35 de ani, ca și toți care au debutat în câmpul muncii după această dată având sub 35 de ani, contribuie obligatoriu la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II). Cota de contribuție este în prezent de 4,75% din salariul brut, însă ar trebui să crească în timp până la cel puțin 6%, așa cum și prevedea legea inițială și cum s-a angajat România față de autoritățile europene.
Fostul vicepreședinte ASF pentru piața de capital, Gabriela Horga, e printre inițiatorii legii care propune scoaterea impozitului pentru fondurile de pensii. Proiectul a fost votat de Senat, are toate avizele comisiilor și a fost înaintat plenului din decembrie 2023
Proiectul de lege care propune eliminarea impozitului de 8% pe dividend plătit din conturile participanților la sistemul de pensii administtrate privat este prezent pe ordinea de zi a plenului Camerei încă din decembrie 2023. Înaintarea sa a fost, însă, doar o formalitate pentru că, de facto, el nu a fost niciodată discutat. „Nu s-a ajuns la decizie politică. Legea stă la votul final de zece luni, pentru că PSD nu vrea să o treacă. Legea e votată în comisia de buget și înscrisă pe ordinea de zi a plenului din decembrie anul trecut. Cei de la PSD se opun să o supună la vot”, declară o sursă apropiată situației.
Aceste informații sunt confirmate de site-ul Camrei Deputaților, unde, întra-adevăr, apar avizele a patru comisii partamentare (Politică Economică și Privatizare, Buget Finanțe, Juridică și cea pentru Muncă și Protecție Socială) și ale Consiliului Economic și Social și Consiliului Legislativ, precum și forma adoptată deja de Senat.
Inițiatorii acestei legi au fost doi deputați liberali, adică Bogdan Iulian Huțucă și Gabriela Horga, cea din urmă ocupând pentru scurt timp, până recent, poziția de vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pentru piața de capital. Cei doi au fost susținuți, conform listei publice de inițiatori, de alți 20 de parlamentari PNL.
AICI puteți vedea cum motivează aceștia necesitatea unei astfel de legi, conform expunerii de motive
Cel mai bun an pentru sistemul de pensii private. Tot mai mulți oameni încasează pensia
Sistemul pensiilor administrate privat din România (Pilonul II), la care participă cu contribuții obligatorii peste 8,2 milioane de salariați, trece prin cea mai bună perioadă a sa. Cele șapte fonduri au recuperat pierderile din pandemie și mai apoi din perioada de după declanșarea războiului din Ucraina și au depășit deja vechile maxime. O creștere, altfel firească, se vede și în ceea ce privește numărul și valoarea plăților către beneficiarii legali.
Suma medie plătită de fondurile de pensii românilor care au ajuns în situația de beneficiar în primele șase luni ale acestui an a atins 20.000 de lei, conform calculelor Economica bazate pe datele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Față de 2021, primul an în care numărul plăților a început să devină unul de luat în seamă, suma este cu 45% mai mai mare, conform unor analize publicate de www.studiifinanciare.ro.
Amintim că în sistemul de pensii administrate privat (Pilonul II) există, în acest moment, 8,2 milioane de conturi, nu toate alimentate lunar, dar, în orice caz, înregistrate pe numele unor salariați. Potrivit legii, 4,75% din salariul brut merge lunar către Pilonul II, iar procentul ar trebui să ajungă treptat la 6%, după ce acest moment a fost amânat în repetate ocazii. Sistemul a debutat în 2008, moment în care au fost înscriși obligatoriu toți salariații cu vârsta între 18 și 35 de ani.
S-au mai putut înscrie, opțional, și cei cu vârsta între 35 și 45 de ani. După lansare și până în prezent, sistemului i s-au adăugat toți noii salariați cu vârsta între 18 și 35 de ani. Deși legea permite fiecăruia să își aleagă fondul unde să cotizeze (vom vedea mai jos că acest gest are importanța sa, pentru că randamentele obținute de fonduri diferă uneori semnificativ), majoritatea covârșitoare a fost repartizată inițial aleatoriu iar ulterior în funcție de cota de piață a fondurilor.
De plata pensiei beneficiază participanții care îndeplinesc vârsta legală de pensionare, cei care se pensionează pe caz de boală și moștenitorii participanților care mor înainte de a ajunge la pensie. Pentru că nu avem o lege de plată nici la 16 ani de la lansare sistemului, plățile se fac în baza unei norme ASF, care spune că se pot încasa banii fie integral, fie în mai multe tranșe care se pot întinde până la 5 ani. Evident, majoritatea românilor (peste 80%) optează pentru prima variantă. Sumele plătite de administratori sunt supuse impozitării cu 10%, iar randamentul obținut de plasarea contribuțiilor este purtător de CASS (contribuție pentru sănătate). Până anul trecut CASS se plătea pe toată suma din cont, însă legea a fost modificată.
De la an, numărul plăților este mai mare, însă explozia este încă destul de departe. Sistemul abia a trecut de jumătatea unui ciclu complet de viață, care durează în jur de 30-35 de ani. Maximul de plăți, de ordinul sutelor de mii pe trimestru, se va înregistra în perioada 2030-2035, când vor ieși la pensie majoritatea „decrețeilor”, adică cei născuți în boom-ul de natalitate din anii 65-75, cei care formează și grosul celor înscriși în sistem încă din 2008. Până atunci, numărul și valoarea plăților va crește în progresie geometrică, de la trimestru la trimestru și de la lună la lună.