Guvernul s-a speriat de cutremure: alocă bani pentru 35 de spitale încadrate în clasa I de risc seismc. 188 de milioane de euro doar în acest an
Programul național de investiții pentru consolidarea spitalelor încadrate în clasa I de risc seismic are alocate pentru acest an 937,5 milioane de lei (circa 188 milioane de euro) din credite bugetare și alte 937,5 milioane de lei din credite de angajament.
Atât pentru 2024, cât și pentru 2025, sumele estimate sunt de 2,7 miliarde de lei din credite de angajament și 2,7 miliarde de lei din credite bugetare, potrivit notei de fundamentare a proiectului de OUG. Proiectul mai prevede și lansarea unui program național pentru expertizarea clădirilor publice cu risc seismic din sănătate și învățământ.
Un program similar a fost lansat și pentru consolidarea școlilor cu risc seismic ridicat.
Propunerile pentru acoperirea creșterilor de cheltuieli cu aceste programare arată că impactul negativ ar putea fi compensat de „spațiul financiar creat prin încheierea Programelor PNDL I (2023) și PNDL II (2024), a Programului național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe cu finanțare în perioadele 2020-2022, 2021-2023 și 2022-2024, din diminuarea creditelor de angajament și bugetare alocate prin legile bugetare anuale pentru Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, ca urmare a realizării clădirilor ce aveau posibilitatea de a fi incluse în acel program prin prezentul program”, se arată în documentul citat.
Evaluarea impactului financiar s-a făcut pe baza unui cost unitar de 1.500 de euro/mp, care include lucrări de consolidare, eficientizare energetică, alte lucrări, dar și marjă de 25%. Această estimare s-a făcut pe baza altor proiecte similare din programul Valul Renovării.
Cele 35 de spitale cu risc seismic clasa I au o suprafață desfășurată de 100.000 de mp. „Pentru anii următori, evaluarea s-a estimat utilizându-se aceleași principii și metode, raportat la un număr de aproximativ 200 spitale, neexpertizate tehnic la acest moment”, se mai arată în document.
Programul a fost numit „Mihail Cantacuzino”, cel care a pus bazele primului spital laic din București, spitalul Colțea.
Ce presupune programul
Prin noul program de consolidare a spitalelor sunt alocați bani pentru 35 de spitale cu risc seismic aflate în subordinea Ministerului Sănătății, sunt reduse termenele pentru obținerea autorizațiilor și documentelor urbanistice, dar se pot atribui și mai ușor contractele de achiziție publică. Acesta are ca obiectiv proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții la spitalele cu risc seismic ridicat și se va derula în perioada 2023-2025.
Astfel, pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, se permite aplicarea în regim de urgență a procedurilor de atribuire cu reducerea termenelor în condițiile prevăzute de Legea nr. 98/2016, dar și negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.
„Pentru alegerea modalităților de atribuire s-a avut în vedere încadrarea situațiilor reglementate de prezentul act normativ în ipotezele menționate, reglementate de Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, luând în considerare cel mai ridicat grad de risc seismic al clădirilor care fac obiectul programului, ceea ce impune intervenția de urgență asupra acestora. Acest lucru, în sine, constituie o situație de urgență, care, în opinia noastră, este evidentă și nu necesită demersuri suplimentare pentru a o demonstra. În ceea ce privește negocierea fără publicarea unui anunț, aceasta cu siguranță poate fi aplicată de autoritățile administrației publice din Gorj, cutremurele produse în ultima perioadă încadrându-se în cerințele legii, respectiv: „motive de extremă urgență, determinate de evenimente care nu puteau fi prevăzute de către autoritatea contractantă”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Ordonanța mai prevede și acordarea unui termen de grație de 12 luni de la expirarea duratei contractelor de finanțare în vederea finalizării obiectivului de investiții din fonduri proprii, în situația în care finalizarea nu a intervenit în perioada de derulare a contractului de finanțare.
Primesc bani pentru consolidare și „obiectivele de investiții care nu sunt incluse la finanțare în programele derulate din fonduri externe nerambursabile în perioada de programare 2021-2027, prin Planul național de redresare și reziliență sau prin alte programe naționale sau comunitare, inclusiv din contracte de împrumut semnate cu instituții de credit sau instituții financiare interne sau internaționale”, se mai arată în documentul citat.
Sursele de finanțare sunt asigurate din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Contractele de finanțare se încheie pe trei ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă doi ani, mai prevede documentul.
Al doilea program cuprins în această Ordonanță de Urgență este „Programul național privind expertizarea clădirilor publice cu risc seismic din sistemele de sănătate și de învățământ”, unde sunt avute în vedere clădirile instituțiilor și unităților de învățământ, dar și cele ale spitalelor, prevăzute la art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 212/2022, pentru care este instituit un termen limită pentru finalizarea activităților de expertizare tehnică prin dispozițiile menționate, respectiv 1 iunie 2026. Aici a fost prevăzut un cost de 5 euro/mp pentru expertizare.
Programul se derulează în perioada 2023-2025, cu posibilitatea prelungirii cu un an. Durata contractelor de finanțare este de maximum doi ani bugetari, cu posibilitatea prelungirii cu un an, se mai arată în document.