Banii ruseşti din Cipru, vânaţi de bănci din paradisuri fiscale rivale

Avocaţii şi contabilii in Cipru, agenţi ai oamenilor de afaceri străini, cei mai mulţi de origine rusă, pe care îi ajută să îşi ascundă averile pentru a evita taxele mari din alte ţări, au fost luaţi cu asalt în ultimele zile de emailuri şi apeluri telefonice din alte centre financiare mondiale, din Europa, Orientul Mijlociu şi Asia.

Astfel, băncile şi casele de avocatură din paradisuri fiscale rivale încearcă să-i convingă pe străinii afectaţi de blocarea sistemului bancar cipriot că banii lor ar fi mai în siguranţă în altă parte, beneficiind totodată de discreţie.

„Suntem conştienţi de problemele economice are afectează Ciprul în acest moment. Am dori să vă propunem o variantă de acţiune: oferim relocalizarea companiei în Malta”, se arată într-un mesaj transmis de o casă de avocatură din Malta, care se laudă cu taxele scăzute şi cu un „regim flexibil, dar robust” în domeniul serviciilor financiare, potrivit New York Times.

Compania elveţiană Gonthier Group a trimis săptămâna trecută mesaje email către firmele cipriote de servicii financiare care lucrează cu oameni de afaceri străini, sugerându-le acestora să le propună clienţilor o soluţie alternativă în Elveţia. Mai precis, este vorba despre un „vehicul investiţional extrem de discret, neclasificat drept cont bancar sau trust şi astfel cu mult sub radarul autorităţilor fiscale”.

Avocaţii şi contabilii din Cipru au primit oferte similare din alte paradisuri fiscale, precum Elveţia, Luxemburg, Insulele Cayman, Dubai sau Singapore. Chiar regiunea de nord a Ciprului, controlată de ciprioţii de origine turcă, se laudă că băncile de acolo reprezintă o alternativă stabilă la sistemul financiar manageriat de ciprioţii greci din sudul insulei, adus în genunchi de criză.

Ciprul, paradisul fiscal preferat al ruşilor care au ceva de ascuns, şi-a construit în ultimii 30 de ani o infrastructură impresionantă de case de avocatură, firme de contabilitate şi alte servicii profesioniste, specializate în evitarea taxelor.

La registrul comerţului figurează peste 320.000 de societăţi comerciale, un număr neobişnuit de mare la o populaţie de numai 860.000 de locuitori. Majoritatea sunt firme paravan înfiinţate de companii străine sau oameni de afaceri bogaţi care încearcă să-şi reducă la minimum cheltuielile cu taxele.

Păgubirea sau dispariţia statutului de paradis fiscal a fost invocată din start de politicieni, bancheri şi analişti din Cipru drept contraargument faţă de accesarea depozitelor bancare de peste 100.000 de euro pentru finanţarea recapitalizării sistemului financiar, principala precondiţie a acordului de bailout de 10 miliarde euro încheiat de republica mediteraneană cu guvernele din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional.

Nicholas Papadopoulos, preşedintele comisiei pentru afaceri financiare şi bugetare din Parlamentul cipriot, consideră că Uniunea Europeană „pedepseşte o ţară întreagă” pentru a ajunge la banii ruşilor. Papadopoulos este unul dintre cei mai vehemenţi critici ai acordului încheiat de guvern.

Acordul forţează Ciprul să reducă semnificativ amprenta sistemului bancar şi a industriei financiare în economie, cu restructurarea celei mai mari bănci din ţară şi desfiinţarea celei de-a doua ca mărime, reformarea sectorului urmând să fie finanţată din depozitele de peste 100.000 de euro.

Deşi restricţiile impuse de guvernul cipriot asupra circulaţiei capitalului, care împiedică ieşirea banilor din ţară, firmele din alte paradisuri fiscale offshore deja se bat pentru a atrage companiile interesate să-şi mute activităţile din Cipru.

Statul mediteranean ripostează prin grupul de lobby Cyprus Fiducyary Association.

„Sectorul bancar este terminat, însă industria serviciilor poate supravieţui”, a declarat secretarul general al organizaţiei patronale, Andreas Marangos, care profesează ca avocat în Limassol.

El consideră că ruşii care şi-au intermediat până acum afacerile prin Cipru îşi vor deschide conturi bancare în alte jurisdicţii, dar ar putea rămâne pe insulă pentru alte servicii offshore.

Industria financiară din Cipru oferă locuri de muncă bine plătite câtorva zeci de mii de locuitori. Şomajul din Cipru, aflat deja la 15%, va creşte puternic odată cu restrângerea sectorului financiar-bancar, într-o perioadă de recesiune.

Asemenea multor ciprioţi, parlamentarul Papadopoulos consideră că Uniunea Europeană şi alte guverne au făcut un exemplu din statul insular ca paradis fiscal, atitudine incorectă din moment ce alte ţări, inclusiv din UE, oferă servicii similare.

„Am făcut greşeli, dar am cerut ajutor de la Uniunea Europeană tocmai pentru a fi trataţi corect”, a afirmat el.

Băncile cipriote au atras depozite uriaşe din străinătate, în special din Rusia, iar activele sectorului bancar, majoritatea credite a căror viabilitate poate fi pusă sub semnul întrebării, depăşesc de opt ori Produsul Intern Brut al ţării.

Un dezechilibru similar poate fi remarcat în Malta, în timp ce în Luxemburg activele băncilor sunt de 22 de ori mai mari decât PIB-ul.

Ambele ţări au ţinut să sublinieze în ultimele zile că sunt foarte diferite de Cipru, în timp ce firmele de servicii financiare din Malta şi Luxemburg s-au grăbit să curteze clienţii sistemului cipriot.

Nu este clar câţi afacerişti au migrat din Cipru în ultimele două săptămâni, însă surse din avocatură susţin că au asistat deja mai mulţi străini să îşi deschidă conturi bancare în afara ţării.

Potrivit celor mai recente informaţii, firmele şi persoanele cu bani în Cipru vor pierde 60% din sumele mai mari de 100.000 de euro aflate în depozite bancare pe insulă, guvernul urmând să confişte practic sumele pentru recapitalizarea sistemului bancar, oferind în schimb acţiuni la bănci la o rată încă necunoscută.