Preşedintele american se va întoarce în cursul zilei din Martha’s Vineyard, o insulă din Massachusetts (nord-est) unde a petrecut opt zile.
Singura sa intervenţie oficială a fost consacrată situaţiei din Egipt, când a denunţat reprimarea sângeroasă a manifestanţilor de către armată.
Cu excepţia urmăririi evoluţiei situaţiei într-o ţară angajată pe „un drum periculos” şi o „paranteză internaţională” la summitul G20 din Rusia, de la începutul lui septembrie, Obama va trebui să se consacre politicii interne până în octombrie.
Congresul, unde republicanii au recâştigat controlul Camerei Reprezentanţilor şi unde dispun de o minoritate de blocaj în Senat, va trebui să ajungă la un acord privind cheltuielile înainte de intrarea în noul an bugetar, la 1 octombrie.
În lipsa unui consens, statul federal va fi constrâns să-şi închidă serviciile adminstrative „neesenţiale”. După ce republicanii au recâştigat Camera Reprezentanţilor în 2011, diferendele lor cu Obama au fost aproape de a declanşa o astfel de paralizie, dar au fost evitate prin acorduri de ultim minut.
Unii republicani au ameninţat însă că nu vor ceda de această dată, deoarece la 1 octombrie va intra în vigoare şi o parte importantă a reformei privind asigurările de sănătate, piesa de rezistenţă a bilanţului social al preşedintelui.
Americanii fără asigurare de sănătate vor putea să se înscrie pentru a beneficia de aceasta. Republicanii din Camera Reprezentanţilor, care au organizat 40 de voturi simbolice pentru abrogarea reformei, au ameninţat că nu vor vota bugetul care o finanţează.
Această situaţie nu este însă sigură, apreciază Thomas Mann, specialist la institutul Brookings din Washington. „Republicanii au acelaşi tip de presiune ca un autor de atentate sinucigaşe” şi riscă să sufere consecinţele unui blocaj la viitoarele alegeri, explică el pentru AFP.
Acest expert se declară, de asemenea, „reconfortat de numărul mare de republicani care califică drept nebunie şi act sinucigaş strategia Tea Party”, influenta lor aripă conservatoare care se opune compromisului.
„Închiderea serviciilor statului, doar pentru a împiedica 30 de milioane de persoane să aibă acces la o asigurare de sănătate, este o idee proastă”, a avertizat preşedintele, care va pleca pe teren cu autorarul joi şi vineri, în scopul de a-şi apăra viziunea cu privire la economie.
Obama propune suprimarea nişelor fiscale pentru finanţarea investiţiilor în favoarea clasei de mijloc. Dar republicanii nu vor să audă vorbindu-se drespre un nou plan de relansare.
Incapacitatea cronică a celor două tabere de a se înţelege pe tema impozitelor a condus deja, în martie, la o cură de austeritate forţată, sinonimă cu programe federale îngheţate şi concedii fără plată.
Ameninţarea crizei bugetare este dublată de necesitatea găsirii unui plafon legal al datoriei, tot o prerogativă a Congresului. Trezoreria a afirmat că nu poate rezista decât până la jumătatea lui octombrie.
Or, preşedintele Camerei, John Boehner, a condiţionat o astfel de reînnoire de noi tăieri bugetare în privinţa cheltuielilor, reamintind poziţia sa din vara lui 2011, când Statele Unite au evitat la limită să ajungă în deficit de plată.
Bilanţul legislativ al lui Obama, la opt luni de la începutul celui de-al doilea mandat, rămâne nul, iar Casa Albă speră să vadă Camera Reprezentanţilor mergând pe urmele Senatului şi adoptând o repunere în ordine a sistemului imigraţiei în această toamnă.
Dar şi aici, unii republicani, deja cu ochii pe alegerile legislative de la jumătate de mandat, din noiembrie 2014, sunt neîncrezători în măsurile care se apropie, potrivit lor, de o „amnistie” pentru imigranţii clandestini.